Vineri, 15 mai, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Pahomie cel Mare, sfânt cu care oamenii, în general, sunt mai puţin familiarizaţi. E sărbătoare cu cruce neagră în calendar și azi se rostește o rugăciune specială.
Sfântul Pahomie s-a născut în Tebaida de Jos (Egipt) şi a trăit în timpul Împăratului Constantin cel Mare (306-337). Conform crestinortodox.ro, Sfântul Pahomie cel Mare, ca soldat, a luptat în armata Împăratului Constantin, în faimoasa bătălie împotriva lui Maxentiu. În vremea aceea era păgân.
Primeşte Botezul şi se retrage în pustia Tebaidei, alături de pustnicul Palamon. După zece ani de nevoinţe ajunge în Tabenisi, unde un inger i s-a înfăţişat înainte, îmbrăcat în rasa de schimonah şi i-a dăruit o tăbliţă pe care se afla înscrisă pravila unei mănăstiri cu viaţa de obşte.
Acest înger i-a poruncit să întemeieze o astfel de mănăstire chiar în Tabenisi. Zideşte multe chilii şi, prin lucrarea Sfântului Duh, ele vor ajunge să fie locuite de monahi.
Numărul monahilor sporeşte, încât Pahomie este nevoit să mai întemeieze alte şase mănăstiri. Numărul ucenicilor lui a ajuns aproape la 7.000. Dacă Sfântul Antonie cel Mare este socotit a fi întemeietorul vieţii pustniceşti, Sfântul Pahomie este considerat întemeietorul vieţii mănăstireşti de obşte.
A trecut la cele veşnice în al 55-lea an al vieţii sale. A fost îngropat în mănăstirea ctitorită de el.
Cuviosul Pahomie avea atâta îndrăzneală și credință către Dumnezeu, încât de multe ori călca peste balauri și peste scorpii, și rămânea nevătămat de ei. Adeseori poruncea crocodililor ca să-l treacă dincolo de râu, iar crocodilii ascultau porunca lui și treceau degrabă pe plăcutul lui Dumnezeu.
Și mulțumind cuviosul lui Dumnezeu că-l păzește nevătămat de toate asuprelile vrăjmașilor, se ruga Lui, zicând:
„Bine ești cuvântat Doamne, că n-ai trecut cu vederea smerenia mea, nici n-ai lăsat neputința mea, ca să fie înșelată de vrăjmașul, ci singur m-ai întărit și mă întărești pe mine, văzând neștiința mea. Singur mă povățuiești și mă înveți pe mine voia Ta cea sfântă, pentru că eu sunt prost și neînțelept; iar Tu m-ai înțelepțit întru frica Ta”.
”Prefericite și Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi, păcătoșii, care ne rugăm ție: du rugăciunea către milostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salți în bucurie cu Sfinții și cu puterile cele fără de materie înaintea Lui. Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după marea mila Lui.
Cere pentru noi viață pașnică, sănătate trupească și sufletească, roduri îmbelșugate pământului, întru toate belșug și binefacere, iar noi să-I întoarcem toate bunătățile cele dăruite nouă, spre mărirea Lui și binecuvântarea și ajutorul Lui.
Întărește-ne, Doamne, pe calea care duce la locașurile celor Sfinți, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor care văd pururi frumusețea cea nespusă a feței Tale. Sfânta Biserica Ta o ferește de dezbinări, pe credincioși întărește-i, rătăciții întoarce-i pe calea credinței, pe toți ne mântuiește spre slava lui Dumnezeu după marea mila Ta. Iar noi cu mulțumire ne vom închina Preasfintei Treimi în trei fețe: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”