23 august, cea mai mare sărbătoare din vremea comuniștilor. Ce erau obligați să facă zeci de mii de români
23 august, cea mai mare sărbătoare din vremea comuniștilor, era marcată cu mare fast în România. Momentul 23 August 1944, care a dat prilejul acestei sărbători, a devenit graniţa în timp între două momente istorice. Întoarcerea armelor împotriva Germaniai în cel de-al Doilea Război Mondial și începutul sovietizării României. De aceea, liderii comunişti au decis ca acestă dată să devină Ziua Națională a României.
La data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
23 august, cea mai mare sărbătoare din vremea comuniștilor. Activități în cinstea ”conducătorului iubit”
Pe 22 August 1944, ora 22:30, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”. Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial.
Momentul Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în „cinstea” lui Nicolae Ceauşescu, de ”Ziua Națională a României”.
Parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestările organizate în „Epoca de Aur” pentru a celebra ziua de 23 august.
Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceauşescu.
Spectacol megalomanic pe stadion. Fabricile și uzinele mobilizau muncitorii
PeStadionul 23 augustse țineau manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice. Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte.
Zeci de mii de oameni participau la spectacole grandioase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate.
Pregătirile pentru parada de 23 august începeau cu luni înainte. Fiecare întreprindere, uzină, fabrică sau atelier mobiliza o armată de oameni, pe cei mai pricepuţi şi îndemânatici, care se ocupa de execuţia panourilor propagandistice ce trebuia purtate pe braţe la defilare.
Aceste panouri uriaşe din lemn erau învelite în pânză roşie peste care erau aplicate litere tăiate din polistiren sau carton alb. Fiecare instutuţie în parte avea zeci de astfel de pancarte pe care erau cusute de-a dreptul lozinci dedicate Partidului Comunist şi liderului acestuia.
Muncitorii și pionierii
Defilarea începea la ora 9 dimineaţa. Din curtea fabricilor muncitorii porneau încolonaţi, pe categorii, iar fiecare dintre ei avea de purtat în mână cel puţin un steag. Muncitorii fruntaşi care se remarcaseră în câmpul muncii deschideau coloana şi aveau onoarea să poarte portretele lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu sau steagurile de mari dimensiuni.
Mulți dintre ”actorii” defilării erau elevii de la şcolile gimnaziale şi liceele oraşului- pionierii care vreme de câteva zile fuseseră chemaţi la şcoală de către diriginţi, întrerupându-şi vacanţa pentru a fi obligaţi să facă parte din coregrafia defilării ori spectacolului zilei de 23 august
După paradă, oamenii ieșeau cu mic cu mare la mici și bere.
