Data de 27 martie/9 aprilie 1918 rămâne cunoscută în memoria colectivă drept ziua Unirii Basarabiei cu România. Aceste evenimente au avut loc în contextul Primului Război Mondial, care a schimbat fundamental centrele de putere și viziunea asupra statelor moderne, reprezentând un moment de cotitură în istoria mondială.
Alți factori externi care au favorizat unirea au fost evenimentele din 1917, prăbușirea Imperiului Rus și instaurarea regimului bolșevic după Revoluția din Octombrie.
Istoria modernă a Basarabiei arată că aceasta a intrat în componența Rusiei în 1812 fiind cedată în cadrul Tratatului de la București ca urmare a războaielor ruso-turce. Mai bine de o sută de ani mai târziu, în timpul tulburătoarelor zile ale Marelui Război, în Basarabia va lua naștere Partidul Național Moldovenesc care va milita pentru autonomie, pe lângă acesta constituindu-se Sfatul Țării cu rol de organ legislativ.
Sfatul Țării s-a întrunit în data de 27 martie 1918 într-o ședință solemnă la Chișinău, în care s-a discutat despre unirea provinciei basarabene cu România. Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, a anunțat votul în majoritate pentru unire (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). Declarația pentru Unire anunța: În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mamă-sa România.
La auzul declarației, prim-ministrul român de atunci, Alexandru Marghiloman, a exclamat: Basarabia este acum unită pe veci cu România!
Bazată pe principiul autodeterminării popoarelor, unirea Basarabiei cu România a continuat proiectul național, fundamentat pe idei democratice și moderne, care a culminat cu făurirea ”României dodoloațe”, ala cum era numită în perioada interbelică.
Premierul României Marcel Ciolacu a participat, miercuri, alături de preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, de premierul moldovean, Dorin Recean, şi de şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, la Forumul Moldova – România.
”Este o sărbătoare de suflet a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, Ziua Unirii Basarabiei cu România, în care marcăm actul istoric de la 27 martie 1918, prin care se împlinea voința românilor basarabeni de a reveni la patria mamă după un veac de ocupație țaristă”, a spus Ciolacu.
El a mai declarat că în relaţia dintre România şi Republica Moldova a trecut vremea „podurilor de flori” şi este timpul „investiţiilor bugetate, al proiectelor cu impact economic bine definit”, subliniind că autorităţile de la Bucureşti vor să ajute Moldova să facă paşi mari şi siguri pentru a se apropia de Uniunea Europeană.