47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Dacă Securitatea a ascuns numărul morților, acum se știe dimensiunea tragediei
47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. La acea dată, la ora 21:22, România a fost lovită de un cutremur devastator care a lăsat răni adânci în sufletele oamenilor și o serie de clădiri care nici în ziua de astăzi nu au fost consolidate. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața în urma puternicului seism care a avut o magnitudine de 7,4 grade Richter.
1,570 de morți dintre care 1391 numai în Capitală
Cutremurul a durat 55 de secunde timp în multe clădiri din București și din țară s-au transformat în mormane de moloz, strivind sub ele multe vieți omenești. Numărul real al morților și dispăruților a fost ținut mult timp secret de Securitate. Acum se știe că au fost declarați oficial 1,570 de morți dintre care 1391 numai în Capitală. În întreaga țară numărul răniților s-a ridicat la 11,300. Cutremurul din 1977 a avut loc la o adâncime de 100 de kilometri, cu epicentrul în Vrancea și a fost resimțit în Bulgaria, Rep. Moldova, Ucraina, Serbia.
Seismul devastator a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de persoane. Printre care și-au găsit sfârșitul se numără personalități precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.
Imediat după cutremur, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente dezvăluiau realitatea cruntă: grămezi de moloz şi fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri – blocul „Casata”, blocul „Scala”, blocul „Wilson”, blocul „Dunărea”, blocul „Nestor”, blocul „Belvedere”, blocul „Continental”.
Blocurile erau cunoscute de bucureşteni sub aceste nume, atribuite după numele cofetăriei care era la parterul blocului, după numele barului de la subsol ori după numele pensiunii sau al restaurantului de la parter.
47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977
S-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.
În urma cutremurului, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.
Pericolul unui mare cutremur nu este de neglijat
Cel mai puternic seism din istoria României s-a produs în 1802, în zona Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri. Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.
Un alt cutremur major cutremur cu magnitudinea 7,1 a avut loc în România pe 31 august 1986. Opt persoane și-au pierdut viața în urma seismului, alte date raportând un bilanț de 150 de morți. Intensitatea seismică raportată a fost predominant mai mare pe direcţia Focşani – Iaşi și au fost câteva victime și în Republica Moldova (pe atunci RSS Moldovenească, parte a URSS).
România a mai fost lovită pe 30 mai 1990 de un seism cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter, care a avut loc la ora 13:40. La nivelul întregii țări au fost raportate opt decese în urma cutremurului, alte date dau însă un bilanț de 13 morți.
Specialiștii spun că la un eventual cutremur, cele mai vulnerabile orașe sunt cele orientate pe axa nord-est, sud-est, care trece prin Vrancea. Aceste orașe sunt București, Focșani, Buzău, dar și Ploiești, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Iași, Vaslui, Bârlad.
Zona seismică Vrancea este mereu activă și un cutremur puternic este oricând posibil. Din nefericire, autoritățile nu fac nimic pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. S-au pus buline roșii și lucrările înaintează în ritm de melc.
