A apărut primul dispozitiv portabil care monitorizează stresul

Matematicienii de la Universitatea din Birmingham au utilizat datele pentru a dezvolta un nou tip de „markeri dinamici”.

Acești markeri își propun să construiască un profil hormonal sănătos, ținând cont de caracteristicile individuale precum sexul, vârsta și masa corporală.

Descoperirile ar putea stabili o bază de referință pentru îmbunătățirea metodelor de diagnosticare a afecțiunilor hormonale în stadii mai timpurii.

Ce este stresul

Stresul este o stare emoțională și fizică de tensiune care poate să provină fie de la o situație, fie de la un gând ce determină frustrare, furie ori nervozitate și reprezintă modul de răspuns al organismului la aceste provocări.

Factorii stresori diferă de la o persoană la alta, iar efectele se pot manifesta în două moduri:

• la nivel psihic: prin teamă, nervozitate, încordare;
• la nivel fizic: prin stimularea secreției de adrenalină, intensificarea bătăilor inimii ori transpirație.

Acești factori nu provoacă direct o boală, dar sunt responsabili de agravarea unor afecțiuni cardiovasculare, a unor alergii, a astmului, depresiilor, migrenelor și a unor probleme digestive.

Stresul în sarcină poate dăuna atât mamei, cât și fătului, care va avea un risc mai ridicat de a dezvolta unele boli pe parcursul vieții de adult.

Medicul care a introdus termenul de stres în știință, Hans Selye, susținea în 1956 că, în doze mici, stresul poate avea și efecte benefice. De exemplu, stresul la locul de muncă ajută la creșterea productivității. Când se întinde însă pe o perioadă îndelungată, poate afecta sănătatea.

Pentru că se manifestă la nivel fizic, mental și emoțional și se resimte la nivelul întregului organism, stresul poate afecta mai multe organe, iar efectele se văd la nivelul pielii, creierului, inimii, glandei tiroide, mușchilor și oaselor, plămânilor și a întregului sistem imunitar.