Administrația Trump, negocieri directe cu Iranul vineri, 10 aprilie. Ce conține planul în 10 puncte propus de Iran

Administraţia Trump pregăteşte în prezent o serie de negocieri faţă în faţă între oficiali americani şi iranieni în zilele următoare, în timp ce cele două părţi lucrează la un acord pe termen lung pentru încheierea războiului dintre Washington şi Teheran, au declarat oficiali americani pentru CNN.

„Există discuţii privind întâlniri directe, dar nimic nu este final până nu este anunţat de preşedinte sau de Casa Albă”, a declarat pentru CNN purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Întâlnirea ar urma, cel mai probabil, să aibă loc la Islamabad, vineri, 10 aprilie, cu mediatori pakistanezi prezenţi, au spus oficialii, adăugând că acest scenariu devine tot mai probabil după armistiţiul de două săptămâni anunţat de SUA şi Iran.

Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, ginerele său Jared Kushner şi vicepreşedintele JD Vance sunt aşteptaţi să participe, potrivit oficialilor. Vance se află în prezent în vizită în Ungaria, iar surse indică faptul că o escală ar putea fi adăugată în programul său dacă momentul va fi oportun.

Preşedintele Parlamentului iranian va conduce discuţiile cu Vance de vineri din Pakistan

Agenţia de ştiri iraniană ISNA a anunţat miercuri că preşedintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, va conduce echipa iraniană de negociatori pentru discuţiile de la Islamabad cu vicepreşedintele SUA, JD Vance, relatează Reuters.

Consiliul Suprem de Securitate al Iranului a declarat că negocierile vor începe vineri.

Ghalibaf, considerat de mult timp un protejat al defunctului lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, şi un confident al fiului său Mojtaba, care i-a succedat în funcţia de lider suprem, a fost o voce principală a sfidării împotriva Israelului şi Statelor Unite de la începutul conflictului.

Adresându-se lui Trump şi Netanyahu după uciderea lui Khamenei în prima zi a războiului, el a promis „lovituri atât de devastatoare încât vor implora” încetarea lor.

„Le spun acestor doi criminali mizerabili şi agenţilor lor: aţi călcat linia noastră roşie şi trebuie să plătiţi pentru asta”, a declarat el într-un discurs televizat la acea vreme.

Această retorică aprinsă reflectă poziţia sa de lungă durată ca discipol fervent al sistemului teocratic de guvernare al Republicii Islamice, o poziţie pe care a demonstrat-o şi prin contribuţia sa la înăbuşirea manifestărilor de disidenţă internă.

În ciuda acestui profil de linie dură, Ghalibaf şi-a construit şi o reputaţie de modernist şi pragmatic, pozând în timpul campaniei prezidenţiale din 2005 în uniforma sa de pilot calificat pentru reclamele de campanie, pentru a-şi consolida imaginea de profesionist.

Presa occidentală a scris la un moment dat, pe surse, că în ciuda retoricii dure faţă de SUA şi Israel, Ghalibaf ar fi fost interlocutorul „misterios” al Washingtonului în încercarea de a deschide un dialog pentru un acord de pace.

Ce conţine planul în 10 puncte propus de Iran

Iranul va accepta încheierea războiului doar după finalizarea detaliilor în conformitate cu un plan de pace în zece puncte, pe care se pare că l-a transmis Statelor Unite prin intermediari pakistanezi, însă lista publicată de presa de stat include o serie de condiţii pe care SUA le-au respins în trecut, comentează The Guardian.

De când au început negocierile dintre administraţia Trump şi Iran privind statutul programului nuclear al Teheranului, în urmă cu aproape un an, cerinţele foarte diferite ale celor două părţi şi limitele concesiilor pe care fiecare era dispusă să le facă au reprezentat un obstacol în calea unui acord durabil.

Însă, atunci când a anunţat marţi seara că îşi suspendă planurile de escaladare a atacurilor asupra Iranului, Donald Trump a declarat că a primit o propunere de armistiţiu „viabilă” din partea Iranului. Detaliile oricărui plan urmează să fie stabilite în negocieri viitoare.

Condiţii pe care SUA le-au respins în trecut

Conform acesteia, planul prevede, printre altele:

• ridicarea tuturor sancţiunilor primare şi secundare impuse Iranului;
• menţinerea controlului iranian asupra Strâmtorii Ormuz;
• retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu;
• încetarea atacurilor asupra Iranului şi aliaţilor săi;
• deblocarea activelor iraniene îngheţate;
• adoptarea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU care să facă acordul obligatoriu.

„Trebuie menţionat că adoptarea unei astfel de rezoluţii va face ca toate aceste acorduri să devină obligatorii în dreptul internaţional şi va constitui o victorie diplomatică semnificativă pentru naţiunea iraniană”, a transmis Consiliul Suprem de Securitate Naţională al ţării.

Controlul Iranului asupra Strâmtorii Oormuz

Solicitarea privind controlul Iranului asupra Strâmtorii Oormuz – rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial şi care a fost practic blocată de la începutul conflictului de cinci săptămâni – a fost evidenţiată drept deosebit de problematică, în condiţiile în care Iranul nu deţinea control asupra acesteia înainte de conflict.

Potrivit unor relatări, propunerea ar prevedea ca Iranul să impună o taxă de aproximativ 2 milioane de dolari şi să utilizeze veniturile pentru reconstrucţia ţării după mai mult de cinci săptămâni de atacuri americane şi israeliene. Cu toate acestea, experţi şi analişti au sugerat că cererile maximaliste ale Iranului sunt puţin probabil să fie acceptate de SUA ş mai degrabă vor constitui baza negocierilor, conchide The Guardian.