Weekend electoral la granițele României. Alegeri parlamentare în Serbia și alegeri prezidențiale în Bulgaria
Duminică, 25 octombrie, au loc alegeri parlamentare în Serbia și alegeri prezidențiale în Bulgaria. Opoziția încearcă să-l înlăture pe Aleksandar Vučić de la conducere, în timp ce bulgarii au început să voteze duminică pentru alegerea preşedintelui, într-un scrutin marcat de îngrijorări legate de securitate, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor lor, informează AFP.
Serbia își alege un nou Parlament
La 25 octombrie 2026, Serbia organizează alegeri parlamentare anticipate, convocată de președintele Aleksandar Vučić, aflat la conducerea politică a țării de 14 ani. Aceste alegeri vin ca răspuns la contestările puterii sale de către o mișcare studențească importantă, conform AFP.
Manifestanții prezintă scrutinul drept un „referendum anti-Vučić”, iar cele 6,4 milioane de persoane cu drept de vot au pentru prima dată din 2012 oportunitatea unei posibile schimbări politice. Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (06:00 GMT) și se vor închide la ora 20:00 (19:00 GMT), primele rezultate fiind așteptate în cursul serii, în pofida temerilor privind posibile incidente.
Înaintea votului, 24 de organizații neguvernamentale sârbe au semnalat deficiențe structurale și au afirmat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri „libere și echitabile”. Studenții au mobilizat o rețea de voluntari pentru supravegherea procesului electoral, alături de observatorii internaționali prezenți tradițional.
Rezultatul strâns ar putea genera tensiuni majore
Climatul politic este marcat de o polarizare accentuată, iar un rezultat strâns ar putea genera tensiuni. Serbia nu beneficiază de sondaje independente recente, iar cele disponibile oferă rezultate contradictorii. De exemplu, un sondaj al grupului „Noua gândire politică sârbă” plasează lista studenților la 44,5%, iar pe cea a lui Vučić la 42,7%. În schimb, un studiu din septembrie realizat de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, arată o majoritate condusă de Vučić cu 48,6% față de 37,1% pentru studenți.
Această rundă electorală este punctul culminant al protestelor care au început în 2024, după prăbușirea acoperișului unei gări în Novi Sad, accident soldat cu 16 decese. Protestatarii au atribuit tragedia corupției endemice din țară. La momentul de vârf, sute de mii de persoane au manifestat în Belgrad, iar cererile lor au evoluat către organizarea de alegeri anticipate.
Susținătorii lui Vučić au asigurat securitatea palatului prezidențial, în timp ce manifestanții au fost supuși intimidărilor și unor acte de violență. În septembrie, Vučić, în vârstă de 56 de ani, a decis să convoace alegerile, scurtându-și al doilea mandat pentru a coordona campania electorală.
Studenții au o listă unică de candidați, fără lideri cunoscuți
Mişcarea studenţească, care a evoluat într-o forţă politică heterogenă, a prezentat o listă unică de candidați fără lideri cunoscuți, având drept scop înlăturarea Partidului Progresist Sârb (SNS) condus de Vučić. Studenții au încercat să contracareze campania mediatică a SNS, iar mitingul lor recent de la Belgrad a reunit aproximativ 150.000 de persoane.
Președintele Vučić a calificat această mobilizare drept o „tentativă de lovitură de stat” și a intensificat deplasările pentru a susține stabilitatea realizată în cei 14 ani de guvernare, avertizând asupra unui posibil haos. El se prezintă drept singurul capabil să mențină suveranitatea Serbiei și echilibrul relațiilor cu Uniunea Europeană, Rusia și Statele Unite.
În acest scrutin, 18 formațiuni politice concurează pentru cele 250 de locuri din parlament, majoritatea partidelor de opoziție susținând lista studențească. Se estimează o prezență la vot mai ridicată față de media de 55% înregistrată în perioada dominației SNS. Ultima mobilizare electorală puternică a fost în 2000, la înlăturarea lui Slobodan Milošević.
Alegătorii din diaspora pot vota în secții limitate, în același interval orar cu cei din țară. În orașe ca Chicago, unde există o comunitate semnificativă de sârbi, secțiile de vot s-au deschis la ora 01:00, determinând alegătorii să anunțe pe rețelele sociale că vor „vota în pijamale”.
Alegeri prezidențiale în Bulgaria pe fondul temerilor legate de securitate și divizărilor privind războiul din Ucraina
Pe 25 octombrie 2026, Bulgaria desfășoară alegeri prezidențiale, într-un context marcat de îngrijorări legate de securitate după atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastelor țării.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) și se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT). Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care susține dialogul cu Moscova și se opune ajutorului militar oferit Ucrainei, este considerată favorită în această competiție.
Patru sondaje publicate recent indică intenții de vot pentru Iotova între 41,1% și 47,3%, în timp ce principalul contracandidat, Andrey Giurov, fost prim-ministru interimar și susținut de opoziția pro-occidentală, are între 27,8% și 30,6%. Pe locul al treilea se situează Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta pro-rus „Vazrazhdane”, cu scoruri între 10,2% și 12,8%.
Cine candiează în Bulgaria
În cazul victoriei, Iliana Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcția de președinte al Bulgariei, o țară cu 6,4 milioane de locuitori. Ea și-ar consolida poziția alături de prim-ministrul Roumen Radev, care pledează de asemenea pentru dialogul cu Moscova și a demisionat în ianuarie pentru a participa la campania electorală parlamentară.
Fostă jurnalistă și figură importantă a Partidului Socialist, Iotova a fost deputată în Parlamentul European înainte de a fi aleasă vicepreședintă în 2016 și 2021. Campania sa a inclus apeluri la unitate națională și lupta împotriva sărăciei, iar încheierea războiului din Ucraina a devenit un subiect central, promițând să fie o „președintă a păcii”.
Deși nu contestă apartenența Bulgariei la Uniunea Europeană și NATO, Iotova critică continuarea ajutorului militar pentru Ucraina și susține negocieri între Moscova și Kiev. Ea a lansat campania în fața Bisericii de Aur din Veliki Preslav, fosta capitală a Primului Imperiu Bulgar.
Bulgaria rămâne divizată în privința relațiilor cu Rusia, iar la această rundă electorală candidează 27 de perechi pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte, aproape jumătate fiind favorabile Kremlinului. Politologul Parvan Simeonov descrie scrutinul ca o confruntare între o viziune „conservatoare, populară și orientată spre Est” și una „occidentală, elitistă și liberală”.
Principalul oponent al Ilianei Iotova, Andrey Giurov, fost viceguvernator al băncii naționale și prim-ministru interimar, a declarat la ultimul miting de campanie că dorește să fie „un aliat de încredere în cadrul NATO, care își apără interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”.
