Adunare generală la OMS. Stare de alertă la nivel mondial, din cauza focarelor de Hantavirus și Ebola

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi începe luni, 18 mai, Adunarea anuală, cu un program ce include discutarea unui tratat privind pandemiile. Pe ordinea de zi figurează, de asemenea, retragerea Statelor Unite şi a Argentinei din cadrul organizaţiei. Evenimentul are loc într-un context global marcat de focare active de hantavirus şi Ebola, care menţin nivelul de alertă ridicat în întreaga lume.

Ebola și Hantavirusul, alt motiv de îngrijorare pentru OMS

Reapariţia recentă a hantavirusului şi a virusului Ebola, care nu erau iniţial incluse pe agenda discuţiilor, constituie un subiect ce trebuie abordat în cadrul celei de-a 79-a Adunări Generale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), desfăşurată până sâmbătă la Geneva, potrivit AFP.

Un diplomat, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru AFP că va fi de urmărit modul în care OMS va utiliza subiectul hantavirusului pentru a exercita presiune asupra ţărilor care intenţionează să părăsească organizaţia, cu scopul de a le determina să rămână membre.

Adunarea Mondială a Sănătăţii are loc într-un context dificil pentru OMS, care a fost afectată de decizia Statelor Unite, sub administraţia Donald Trump, de a se retrage din organizaţie. Această decizie a condus la o reducere a contribuţiilor internaţionale, forţând OMS să diminueze bugetul şi personalul.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat la sfârşitul lunii aprilie că „situaţia este acum stabilă şi mergem mai departe”, indicând o revenire a organizaţiei după dificultăţile recente.

„Situaţia rămâne fragilă, dar au reuşit să mobilizeze cea mai mare parte a fondurilor” necesare pentru următorii doi ani, a subliniat pentru AFP Surie Moon, codirectoare a Centrului pentru Sănătate Globală al Institutului Universitar de Studii Internaţionale din Geneva.

Potrivit acesteia, criza legată de hantavirus ilustrează clar „de ce lumea are nevoie de o OMS eficientă, demnă de încredere, imparţială şi dotată cu o finanţare sigură”.

Retragerea Statelor Unite şi a Argentinei

Persistă divergenţe semnificative în domeniile geopolitic şi social, care contribuie la polarizarea în cadrul organizaţiei.

Aceste diferenţe au împiedicat, la începutul lunii mai, adoptarea unui capitol important al tratatului privind pandemiile, iar negocierile pentru acest subiect ar putea fi prelungite cu un an în această săptămână.

În ianuarie, Consiliul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) nu a luat o decizie cu privire la cererea Statelor Unite de retragere din organizaţie.

Retragerea depinde de plata la zi a contribuţiilor obligatorii către OMS, condiţie pe care Statele Unite nu au îndeplinit-o până în prezent.

„Se poate presupune că nici în această săptămână nu se va lua nicio decizie cu privire la Statele Unite”, potrivit unei alte surse diplomatice.

Mai mulți observatori consideră că atragerea unei atenții sporite asupra acestui subiect nu ar servi intereselor niciunei părți implicate. În consecință, nu este planificată nicio rezoluție care să decidă soarta Statelor Unite, acestea considerând că au părăsit Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în luna ianuarie a acestui an.

Cu toate acestea, statele membre vor trebui să se pronunțe în legătură cu cererea de retragere înaintată de Argentina. Această țară, susținută de Israel, a depus o rezoluție în acest sens.

Campanie electorală în paralel

Adunarea Organizației Mondiale a Sănătății are loc în contextul desfășurării procesului de alegere a viitorului director general al organizației, inițiat în aprilie. Până în prezent, niciun candidat nu și-a anunțat oficial candidatura, însă este posibil ca anunțuri să fie făcute în această săptămână, înainte de încheierea termenului de depunere a candidaturilor, programat pentru 24 septembrie.

Pe agenda Adunării se regăsesc mai multe rezoluții sensibile, inclusiv cele referitoare la situația din Ucraina, teritoriile palestiniene și Iran, care se preconizează că vor genera discuții intense.

De asemenea, alegerea noilor membri ai Consiliului Executiv al OMS ar putea conduce la tensiuni între Regatul Unit și Rusia, având în vedere contextul geopolitic actual.

Reforma „arhitecturii sănătății globale”

Un alt subiect important al Adunării este reforma „arhitecturii sănătății globale”, un domeniu caracterizat printr-o fragmentare semnificativă și prezența mai multor organizații care nu colaborează întotdeauna eficient. Statele membre vor fi chemate să decidă asupra instituirii unui proces formal pentru realizarea acestei reforme.

„Printre problemele care vor fi examinate se numără repartizarea responsabilităţilor între nivelurile mondial, regional şi naţional”, pentru a evita „suprapunerile”, a explicat pentru AFP Helen Clark, care coprezidează grupul de experţi independenţi pentru pregătirea şi răspunsul la pandemii.

„Această criză pe care o traversăm în prezent, odată cu plecarea unor actori importanţi, permite, de asemenea, unei organizaţii precum OMS să-şi reevalueze strategia împreună cu membrii săi”, a declarat ministrul canadian al Sănătăţii, Marjorie Michel, într-un interviu acordat AFP. „Trebuie neapărat să adoptăm noi moduri de a acţiona, noi moduri de a gândi, noi moduri de a ne organiza şi să valorificăm expertiza fiecăruia”, a continuat ea.

Se urmărește prevenirea excluderii unor subiecte considerate controversate, în special după revenirea lui Donald Trump, în contextul reducerii ajutorului internațional.

Obiectivul principal este asigurarea unei coordonări mai eficiente între actorii din domeniul sănătății, pentru a evita activități sau grupuri de populație neacoperite, conform declarațiilor unei surse diplomatice.

În cadrul procesului său de stabilire a priorităţilor, OMS a „redus deja unele dintre activităţile sale, în special în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive”, a declarat pentru AFP Thiru Balasubramaniam, reprezentant al ONG-ului american Knowledge Ecology International (KEI).