NEWS

Ajutor de încălzire 2025 – 2026. Condiții de acordare și actele necesare

Ajutor de încălzire 2025 - 2026. Condiții de acordare și actele necesare
Ajutor de încălzire Foto: Arhivă online

Familiile cu venituri modeste și persoanele singure beneficiază de un ajutor de încălzire în iarna 2025 – 2026. Vorbim despre un sprijin accesibil și important, dacă sunt îndeplinite o serie de condiții.

Ajutor de încălzire 2025 – 2026

Conform Legii nr. 226/2021 privind protecția consumatorului vulnerabil, ajutorul de încălzire 2025-2026 se acordă în perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026. Suplimentul pentru energie poate fi solicitat pe tot parcursul anului pentru acoperirea costurilor cu energia termică, gazele naturale, electricitatea sau combustibilii solizi.

Programul de ajutor de încălzire 2025-2026 este conceput să protejeze categoriile vulnerabile, mai ales în contextul inflației energetice persistente. Anul acesta, plafoanele de venit rămân neschimbate, oferind predictibilitate, iar cererile depuse până la 20 noiembrie asigură beneficiul integral pentru sezon.

Eligibilitatea este strict reglementată, vizând consumatorii vulnerabili care nu pot suporta integral cheltuielile cu încălzirea locuinței. Principalele condiții se bazează pe venituri, tipul de sistem de încălzire și absența unor bunuri de lux care ar indica o situație financiară stabilă.

Condiții de acordare

Criteriul veniturilor este esențial. Familiile (definite ca oricine locuiește și gospodărește împreună) trebuie să aibă un venit net mediu lunar pe membru de până la 1.386 lei. Pentru persoanele singure, plafonul este de 2.053 lei lunar.

Aceste limite includ toate sursele de venit: salarii, pensii, alocații, indemnizații, venituri din închirieri, dividende sau ajutoare sociale.

Important: veniturile se calculează pe baza lunii anterioare depunerii cererii (de exemplu, octombrie 2025 pentru depuneri în noiembrie). Chiar dacă pensiile au fost recalculate în 2025, eligibilitatea se păstrează dacă se încadrează în plafoane, oferind un plus de siguranță pensionarilor.

Al doilea aspect cheie este sistemul de încălzire utilizat. Ajutorul se acordă doar pentru un singur sistem principal, nu se cumulează. Opțiunile eligibile sunt:

  • Energie termică în sistem centralizat (gigacalorii);
  • Gaze naturale (centrală termică);
  • Energie electrică (încălzire electrică, cu condiția să nu existe alte surse);
  • Combustibili solizi sau petrolieri (lemne, cărbuni, peleți).

Pentru a beneficia, trebuie să dovediți că locuința este folosită ca domiciliu sau reședință, iar contractul de furnizare este valabil. De asemenea, nu trebuie să dețineți bunuri care exclud acordarea ajutorului, conform Anexei nr. 4 la HG nr. 1154/2022.

Acestea includ: mai mult de două locuințe (cu excepția uneia moștenite), terenuri intravilane peste 1.000 mp în zone urbane, autoturisme mai noi de 5 ani (cu excepții pentru uz profesional), depozite bancare peste 10.000 euro sau alte active de lux.

Verificarea se face prin declarație pe proprie răspundere, dar autoritățile pot efectua anchete sociale, mai ales pentru încălzirea electrică, în 15 zile.

Tipul de încălzire

Un alt punct important: suplimentul pentru energie, care se acordă lunar pe tot anul (nu doar iarna), dacă îndepliniți condițiile de venit.

Valoarea variază: 30 lei/lună pentru electricitate, 10 lei pentru gaze sau energie termică, 20 lei pentru combustibili solizi. Acest supliment este automat dacă sunteți eligibil pentru ajutor de încălzire, dar poate fi solicitat separat.

Cuantumul ajutorului depinde de venit și tipul de încălzire. De exemplu:

Pentru energie termică centralizată: până la 100% compensație dacă venitul este sub 200 lei/persoană, scăzând gradual la 10% la plafonul maxim.

  • Gaze naturale: 25-250 lei/lună.
  • Energie electrică: până la 500 lei/lună.
  • Combustibili solizi: 100-320 lei/lună.

Acte necesare

Lista de acte este standardizată, dar variază ușor în funcție de tipul de încălzire și situația familiei. Dosarul se organizează într-un dosar cu șină, cu documente în copie legalizată unde este cazul.

Principalele acte obligatorii includ:

  • Cerere-declarație pe proprie răspundere: Formular tip, disponibil gratuit la Direcția de Asistență Socială (DAS) sau online. Include componența familiei, veniturile estimate și tipul de încălzire. Semnați-o în fața funcționarului sau o notă notarială.
  • Acte de identitate: Copii după buletinele/cărțile de identitate (CI) sau pașapoartele tuturor membrilor familiei. Pentru minori sub 14 ani, certificate de naștere. Acestea dovedesc domiciliul/reședința comună la adresa locuinței.
  • Documente privind veniturile: Cupoane de pensie, salarii, alocații sau indemnizații din luna anterioară (ex: octombrie 2025). Pentru șomaj, adeverință de la AJOFM. Venituri din închirieri/dobânzi: contracte și declarații fiscale. Dacă nu aveți venituri, o declarație pe proprie răspundere în acest sens.
  • Dovezi privind situația locativă: Contract de proprietate (cadastru/extras CF), contract de închiriere sau comodat, pentru a confirma calitatea de proprietar/chiriaș. Pentru blocuri, adeverință de la asociația de proprietari cu numărul de camere și persoane înscrise.
  • Documente specifice tipului de încălzire:

– Energie termică centralizată: Factură recentă de la furnizor și viza asociației de proprietari (număr camere/persoane).

– Gaze naturale: Contract de furnizare valabil și factură.

– Energie electrică: Contract de furnizare, plus adeverință de debranșare de la gaz/termic (dacă aplicabil) sau declarație că nu dețineți alte sisteme.

– Combustibili solizi/petrolieri: Facturi de achiziție (minim 2 tone/an pentru lemne/cărbuni) sau contract furnizorului.

  • Alte documente opționale, dar utile: Certificat de căsătorie/divorț, hotărâre de plasament pentru minori, adeverință medicală pentru dizabilități (pentru prioritate). Lista bunurilor excluzente (Anexa 4) se completează prin declarație.

Toate copiile se atașează originalelor pentru verificare. În unele cazuri, se solicită anchetă socială la domiciliu. Procesul durează 10-15 zile, iar plata se face prin Poștă sau direct pe factură.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele