Absolvenții și cei care au rămas fără loc de muncă primesc ajutor de șomaj. Cuantumul diferă în funcție de stagiul de cotizare și de valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data stabilirii acestuia.
Indemnizaţia de şomaj este o compensaţie parţială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ care nu s-au putut încadra în muncă, conform ANOFM.
În octombrie 2025, indicatorul Social de Referință (ISR) pentru 2025 este 660 lei.
Începând cu 1 august 2025, indemnizația de șomaj este supusă contribuției la sănătate (CASS) de 10%, reținută la sursă.
Pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel puțin un an, indemnizația de șomaj este 75% din ISR, adică 495 lei lunar (valoare de bază), din care se reține CASS 10% = 49,5 lei. Asta înseamnă că rămân net: 445,5 lei/lună
Pe lângă această sumă fixă, se adaugă o componentă variabilă: un procent aplicat asupra mediei veniturilor brute ale persoanei în ultimele 12 luni de activitate, proporțional cu stagiul de cotizare (3%, 5%, 7%, 10% în funcție de câți ani ai cotizat).
Pentru absolvenți care nu au găsit un loc de muncă (fără stagiu de cotizare necesar), indemnizația este de 50% din ISR, 330 lei/lună, timp de 6 luni. După reținerea CASS, rămân 297 lei/lună.
Durata în care primești acest ajutor depinde de stagiul de cotizare:
Chiar și după o viață întreagă de muncă, cel mai mare ajutor de șomaj din România abia depășește 600 lei net/lună, adică sub 20 lei pe zi.
Conform art.34 alin.(1) din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, șomerii prevăzuţi la art.17 alin.(1) beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
d) sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.