Alegeri parlamentare în Republica Moldova: candidații și controversele din jurul lor. Care sunt marile necunoscute
Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Sondajele arată că doar patru formațiuni au șanse reale de a-și trimite reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldovei după alegerile din 28 septembrie.
E vorba de PAS, alianța din jurului socialistului Igor Dodon, partidul lui Usatîi și alianța primarului Chișinăului, Ion Ceban. Sondajele mai arată însă că niciuna dintre acestea formațiuni nu poate face singură majoritatea în Parlament.
În același timp, liderii partidelor exclud varianta formării unor coaliții de guvernare după 28 septembrie. În aceste condiții, nu sunt excluse nici alegerile anticipate.
Alegeri parlamentare în Republica Moldova. 15 partide intră în cursă
Pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, de pe 28 septembrie, vor candida 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți.
„Blocul Unirea Națiunii (BUN)”, s-a retras pe 22 septembrie din competiția electorală, iar liderul acestuia, Valentin Dolganiuc, și-a îndemnat susținătorii să voteze cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Sondajele arătau însă că formațiunea care militează pentru unirea cu România nu ar fi trecut pragul pentru intrarea în Parlament.
PAS mizează pe politicieni cu experiență, pe sportivi și pe muzicieni
Prima formațiune aflată pe buletinul de vot din Republica Moldova este Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu.
PAS se află la guvernare din 2021, iar acum este cotat în sondaje cu scoruri cuprinse între 36 % și 39 % dintre alegătorii deciși să participe la alegeri. Important de precizat este că ultimul sondaj, cel publicat WatchDog săptămâna trecută, arată că 39 % dintre cei intervievați nu au răspuns cu cine votează.
Primii trei pe lista candidaților PAS sunt Igor Grosu, liderul formațiunii și actualul președinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, economist de profesie, și Doina Gherman, lector universitar, actuala vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău și care a condus Comisia pentru Politică Externă și Integrare Europeană.
Pe locuri eligibile pe lista PAS mai pot fi găsite și persoane din domeniul sportului și muzicii, cum ar fi Anastasia Nichita ( 26 de ani), vicecampioană la lupte libere la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.
Nichita este ofițer în cadrul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din Republica Moldova și ocupă poziția a 10-a pe lista de candidați. Pe locul următor, 11, se află Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei naționale de muzică populară „Lăutarii”, un artist celebru al Republicii Moldova.
PAS se declară un partid pro-european și susține că doar aderarea la UE îi va oferi Republicii Moldova dezvoltarea economică și siguranță.
Pe de altă parte, partidul este criticat pentru lipsa de reforme economice, inflația care în cei patru ani de guvernare a fost de peste 60%, dar și de lentoarea unor reforme necesare integrării europene.
„Blocul Electoral Patriotic” – o alianță înființată la Moscova
„Blocul Electoral Patriotic, al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” este cotat în sondaje cu procente între 36 și 26,9%, printre alegătorii deciși să participe la alegeri.
Din Blocul „Patriotic” fac parte socialiștii, conduși de fostul președinte Igor Dodon, comuniștii, conduși de un alt fost șef de stat, Vladimir Voronin și „Viitorul Moldovei” al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev, care a condus guvernul între 2001 și 2008.
Inițial, făcea parte și bloc și partidul „Inima Moldovei”, în fruntea căruia se află fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah, însă acesta a fost scos din cursa electorală, vineri, cu două zile înainte de scrutin din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală.
Anunțul despre crearea alianței a fost făcut la scurt timp după ce liderii acestor formațiuni au mers la Moscova și au publicat ulterior fotografiile după întâlnirea pe care au avut-o cu vicepremierul rus Aleksandr Novak.
Liderii alianței resping însă acuzațiile că ar fi oamenii Kremlinului și susțin că au mers la Moscova doar pentru a discuta problemele economice din țară.
Partidul lui Usatîi – un politician bogat, cu afaceri la Moscova, dar care se declară pro-european
Pe locul 23, ultimul în buletinul de vot, se află formațiunea „Partidul Nostru”, condusă de fostul primar al orașului Bălți, omul de afaceri Renato Usatîi.
Formațiunea este cotată în sondaje cu procente între 4 și 14%. Pragul electoral în Republica Moldova este de 5% pentru partide și 7 % pentru alianțe.
În declarația sa de avere în calitate de concurentul electoral, Usatîi a declarat că a avut un salariu anual de 600 mii de lei moldovenești de la partid (30,7 mii de euro – n.r.), deține cinci mijloace de transport, șase case de locuit, 17 conturi în bănci din Moldova și Rusia, precum și trei ceasuri în valoare de 250 de mii de euro.
În Republica Moldova, Usatîi a încercat să participe la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea sa a fost scoasă din cursă, motivul invocat fiind finanțarea ilegală.
Usatîi îl acuză pe Plahotniuc că ar fi ordonat această decizie. Ulterior însă a câștigat alegerile locale din 2015 din Bălți, cu peste 70% din voturi. Totuși, a demisionat în 2018, după o perioadă lungă la Moscova, unde se ascundea de justiția din Moldova.
În 2016, i-a fost deschis un dosar penal pentru fraudă, dar și pentru complicitate în tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Usatîi califică acuzațiile drept „comandă politică”.
Blocul „Alternativa”, constituit în jurul unui primar care a primit interdicție de a intra în România
A patru formațiune în sondaje (și numărul 11 pe buletinul de vot) este Blocul „Alternativa”, format de Mișcarea Alternativa Națională, condusă de primarul de Chișinău, Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu care conduce Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, unul dintre lideri ai formațiunii „Congresul Civic”, dar și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.
Sondajele dau „Alternativa” cu procente cuprinse între 6,9% și 10 % dintre cei deciși să meargă la vot (pragul electoral pentru alianțe este de 7%).
Blocul „Alternativa” se declară unul proeuropean. Cu toate acestea, unii analiști invocă trecutul lui Ion Ceban care a participat la protestele din 2014 – 2015 împotriva semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Primarul Chișinăului a primit însă o lovitură importantă în acest an, după ce i s-a interzis intrarea pe teritoriul României și în spațiul Schengen din motive de siguranță națională, cum au motivat autoritățile române.
Ceban a catalogat aceasta decizie drept o înțelegere politică a Maiei Sandu cu Nicușor Dan, lucrul respins de Președinția de la Chișinău.
Un fost premier moldovean care a generat un scandal cu România
Ion Chicu a fost prim-ministru în perioada 2019-2020, în timpul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon.
În mai 2020, Chicu a generat un adevărat scandal diplomatic după ce a avut o reacție pe Facebook la un articol de presă în care se arăta ca europarlamentarul român Siegfried Mureșan a criticat Guvernul de atunci de la Chișinău pentru că întârzie implementarea reformelor.
„Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni”, a scris atunci Chicu, iar ca urmare a acestei reacții ambasadorul Republicii Moldova la București a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Formațiuni și candidați care au șanse mici de a intra în Parlament
Partidul Democrația Acasă
este condus de Vasile Costiuc, profesor de istorie și geografie. În iulie, acesta s-a regăsit printre organizatorii conferinței MEGA (Make Europe Great Again – n.r.) la Chișinău, care s-a soldat cu scandal.
Pe buletinul de vot se mai află și Partidul „Coaliție pentru Unitate și Bunăstare”,
condus de fostul ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii în 2010-2015, Igor Munteanu, dar și fostul deputat în Parlament în 2019-2021 din partea Blocului “Acum”, format de PAS și Platforma DA.
Anul trecut, candidatura lui Munteanu a fost scoasă din alegerile prezidențiale, la decizia Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, deoarfece nu a adunat suficiente semnături valabile.
Candidatul independent Andrei Năstase
este fostul ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu în 2019 și fondator al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), creată în baza mișcării protestatare împotriva regimului oligarhului Vlad Plahotniuc.
Năstase a condus formațiunea în perioada 2015-2021. În 2022, acesta a fost exclus din partidul pe care l-a fondat, din motiv că, fiind consilier municipal, a votat, alături de consilierii socialiști, mai multe planuri urbanistice zonale, contestate de PAS.
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE Moldova)
este condus de fosta deputata de la Plataforma DA, Arina Spătaru. În vara lui 2024 ea a dezvăluit schema de finanțare și încercări de “cumpărare” a partidelor noi de către Ilan Șor, oligarhul moldovean, care se ascunde în prezent la Moscova. În prezent, este martor în cadrul procesului de judecată în acest dosar.
Numărul șase pe buletinul de vot este candidata independentă Olesea Stamate
, deputat ales pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate în 2021 și fosta ministră a Justiției în 2019, în Guvernul condus atunci de Maia Sandu.
În aprilie, Stamate a fost exclusă din PAS, fiind și în funcția de vicepreședinta a acestei formațiuni, ca urmare a scandalului legat de Legea amnistiei.
Numărul șapte pe buletinul de vot este Partidul Social Democrat European (PSDE),
în fruntea căruia recent a venit Tudor Ulianovschi, fostul ministru de Externe în Guvernul Filip, în perioada în care democrații, conduși de oligarhul Vlad Plahotniuc dețineau puterea absolută în Republica Moldova.
Un alt partid, format în jurul fostei echipei al democraților este MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA,
condusă în prezent de fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, care a fost înlocuit de Vladimir Plahotniuc în 2016, dar care rămânea în echipa sa în funcția de deputat până în 2019.
Numărul 10 este Partidul Național Moldovenesc,
condus de un tânăr politician Dragoș Galben, medic de profesie, revenit recent de diaspora, care se prezintă și ca creator de conținut, având inclusiv un canal de Telegram cu peste 6000 de urmăritori.
Dragoș Galben în declarația sa de candidat pentru funcția de deputat a declarat doar un venit anulat de puțin peste 1600 de dolari, dar trei donați de câte 30 de mii de lei moldovenești, în total fiind achivalentul de aproximativ 4600 de euro.
