Alex Florența, audiat la CSM privind pentru funcția de procuror șef adjunct DIICOT. Planul actualului procuror general pentru instituție
Audierile de la CSM pentru conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT au continuat miercuri cu procurorul general Alex Florenţa şi cu Gil-Julien Grigore Iacobici, propuşi adjuncţi la DIICOT. Alex Florenţa, actual procuror general, spune că va fi absolut necesară crearea unui compartiment de efectuare a investigaţiilor în mediul digital.
Procurorul general Alex Florenţa, propus pentru funcţia de procuror şef-adjunct DIICOT, a explicat, în timpul audierilor la CSM, că va fi necesară crearea unui compartiment de realizare a investigaţiilor în mediul digital în cadrul căruia să fie atraşi specialişti atât din interiorul structurii, cât şi din exterior.
”Va fi absolut necesară crearea unui compartiment de efectuare a investigaţiilor în mediul digital. Necesitatatea implementării şi dezvoltării unui astfel de compartiment este mai mult decât necesară ca şi compartiment de suport în activitatea de urmărire penală, cu posibilitatea atragerii unor specialişti atât din exterior, cât şi din interiorul structurii şi dotării acestui compartiment de investigaţii în mediul online cu instrumentele de investigaţie specifice pentru că modul de derulare a acestor investigaţii diferă foarte multe de arhitectura căreia i te adresezi, că vorbim de o zonă de investigaţie de blockchain, că vorbim de zona de investigaţii într-un dark-web, că vorbim de explicare a unor date din anumite medii electronice diferitele metode de investigaţie trebuie implementate cu foarte mare atenţie, trebuie ajuns la un nivel de know-how crescut. Ori acest lucru se poate face numai prin atragerea unor specialişti de înaltă ţinută”, a declarat Alex Florenţa, miercuri, la interviul susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
El a precizat că un element important în activitatea DIICOT este componenta de digitalizare.
”DIICOT are rămas în urmă şi nu trebuie să rămână în urmă, ci trebuie să fie structura care să se dezvolte cel mai rapid pe acest domeniu de activitate pentru că nevoile de funcţionare ale DIICOT pe linie investigativă cer cu atât mai mult o astfel de dezvoltare. Înperioada următoare vor trebui implementate câteva dintre aceste soluţii tehnice, adaptate la specificul DIICOT, dar fără de care activitatatea DIICOT ar putea fi blocată sever în perioada următoare”, a explicat Alex Florenţa.
Oficialul a precizat că ar trebui implementat un sistem de management intern al documentelor.
”Mă refer în primul rând la acel sistem de management intern al documentelor care să reducă birocraţia, timpii pierduţi pentru gestionarea documentelor interne şi mai ales să înlături o mare parte din sarcinile administrative care cad în sarcina procurorilor în acest moment. Un astfel de sistem integrat de management al documentelor va putea permite o fluidizare a circulaţiei documentelor între structura teritorială şi structura centrală, lucru care nu se petrece în acest moment şi care este mai mult decât necesar pentru fluidizarea activităţii”, a mai transmis Alex Florenţa.
Florenţa, despre ponderea trimiterilor în judecată: La Ministerul Public este de 9,4%, la DIICOT – 13%
Procurorul general Alex Florenţa, propus pentru funcţia de procuror-şef adjunct la DIICOT, a afirmat că ponderea trimiterilor în judecată este la Ministerul Public de 9,4%, iar la DIICOT se apropie de 13% şi consideră că un prag de 11-12% rată de trimitere în judecată este obligatoriu pentru orice parchet. Florenţa a explicat că obiectivul DIICOT ar trebui să fie 20% rată de trimitere în judecată.
”La nivelul Ministerului Public este 9.4%. La DIICOT, în jur de 13. Este superior. Discuţia este că, aşa cum şi la nivelul parchetelor tradiţionale am spus-o repetat în ultimii doi ani, fiind stabilit ca obiectiv, de altfel, de unele parchete de pe lângă Curţi, de altele nu, un prag de 11-12% rată de trimitere în judecată este obligatoriu şi ar trebui să fie un deziderat pe care să îl urmărim. Faptul că unele parchete de pe lângă Curţile de Apel au putut atinge acest deziderat, ba chiar şi mai mare, iar altele nici măcar nu s-au apropiat de el, dovedesc un nivel diferit de implicare, lucru care trebuie analizat inclusiv din perspectiva capacităţilor şi aptitudinilor manageriale ale celor care conduc aceste parchete”, a spus Alex Florenţa.
El susţine că ponderea acestor soluţii de trimitere în judecată trebuie să fie superioară în privinţa structurilor specializate.
”În primul rând pentru că ai o anumită zonă de infracţionalitate mult mai nişată, ai o zonă de infracţionalitate pe care de cele mai multe ori ţi-o selectezi prin baza sesizărilor din oficiu, pentru că structurile specializate lucrează în general pe baza sesizărilor din oficiu, în marea majoritate a cazurilor. Prin urmare ai cazuri pe care le poţi selecta şi al căror pontenţial să îl simţi de la momentul iniţierii dosarului”, a transmis Alex Florenţa.
El a subliniat că ponderea trimiterilor în judecată este mai mare în cazurile în care urmărirea penală este realizată de procuror.
„Şi mai ales ponderea cea mai mare ar trebui să fie pentru ceea ce se cheamă urmărire penală proprie a procurorului. Dacă ne uităm şi la parchete tradiţionale, la cauzele în care urmărirea penală este a procurorului, ponderea trimiterilor în judecată este mai mare decât în cazurile de supraveghere. Ceea ce arată că procurorii,în cazurile pe care le instrumentează personal, se implică mult mai atent şi cu mai mult nivel de cunoaştere. DIICOT ar trebui să ajungă undeva, dar condiţionat şi de o recalibrare a competenţei, ar trebui să tindă către un 20%”, a mai declarat Alex Florenţa.
Interviurile cu magistraţii nominalizaţi de ministrul Justiţiei pentru conducerile Parchetului General, DNA şi DIICOT au început marţi şi sunt programate până în 17 martie.
