Alexandru Cumpănașu, ajuns la tribunal după ce ar fi deturnat fonduri UE. De ce a spus că Alexandra Măceșanu este vie | VIDEO EXCLUSIV

Alexandru Cumpănașu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2019 și unchiul Alexandrei Măceșanu, tânăra ucisă de Gheorghe Dincă în același an, a avut vineri, 22 septembrie, primul termen în dosarul în care este acuzat că a deturnat sute de mii de lei, din fonduri europene, după ce s-a dat drept „expert IT” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Purtătorul de cuvânt al familiei Măceșanu, despre care presa a tot scris în ultimii ani riscă șapte nai de închisoare, fiind acuzat de infracțiunea de obținere pe nedrept de fonduri europene cu declarații false.  La jumătatea lunii septembrie, chiar în perioada în care Alexandra Măceșanu ar fi împlinit vârsta 20 de ani, judecătorii de la Tribunalul București au stabilit primul termen în dosarul instrumentat în  DNA Constanța.

El este acuzat în dosarul său de „participație improprie (în forma instigării) la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene”. Vineri au fost audiați mai mulți martori. Următorul termen în dosar va avea loc în data de 17.10.2023. Oricare va fi decizia tribunalului, acesta va putea fi contestată la Curtea de Apel București.

La ieșirea din Tribunalul București, Alexandru Cumpănașu a răspuns celor prezenți, printre care și reprezentanților Mediaflux.ro. El a fost întâmpinat și de protestatarul Marian Ceaușescu.

Ce spune Alexandru Cumpănașu în apărarea sa

Click to display the embedded YouTube video

În apărarea sa, Alexandru Cumpănașu spune că pentru moment este doar acuzat și beneficiază de prezumția de nevinovăție. Mai mult, întrebat dacă dosarul său a fost făcut la comandă, acesta a refuzat cessă răspundă la întrebare.

„Există o prezumție de nevinovăție, după cum știți și dumneavoastră. Faptul că ne aflăm în instanță este tocmai pentru a demonstra asta (…) Sunt acuzat. E o acuzație, nu concluzie”, a explicat Cumpănașu la ieșirea de la Tribunalul București, recunoscând că a refuzat judecarea simplificată.

„Eu nu am nicio reținere față de ceea ce se întâmplă în sală de judeca. Nici nu am nicio vină în povestea asta”, a mai completat fostul candidat la prezidențiale.

Va mai candida sau nu la prezidențiale

Întrebat dacă va mai candida la prezidențiale, acesta a recunoscut că „în niciun caz”, deoarece „i-a ajuns”, spunând că nu vrea să își facă un calcul cu câți bani a pierdut în campanie.

„Știți foarte bine că la AEP au fost donații de la oameni. Eu n-a candidat drept candidat și candidat de profesie. A fost o conjunctură în care mi-am depus candidatura. Din păcate…. Eu nu sunt un candidat de profesie. Atunci a fost o chestiune de câteva luni în care chiar am vrut să fac ceva”, a spus Cumpănașu.

„Dacă poporul a hotărât altceva, ce să mai caut eu”, s-a plâns fostul lider politic în fața camerelor. „Am primit un răspuns la vot, adică în momentul în care primește 1,53% este clar că nu mai de ce să candidezi”.

„Nu văd nicio schimbare în ultimii 4-5 ani. Dacă înainte eram preocupat de spațiu public, de societate, acum chiar nu mă interesează”, a ma spus acesta, care recunoaște că în ultimii ani s-a întors la cariera sa în consultanță, „ceea ce făcea de o viață”.

„Ca să fii în viața asta politică sa publică, așa cum din păcate am făcut eu câteva luni trebuie să ai un scop”, mai spune unchiul Alexandrei Măceșanu.

„Scopul a fost de a aflat adevărul în cazul Caracal”

Strict cu privire la candidatura de independent, Alexandru Cumpănașu spune că scopul său a fost doar încercarea de afla adevărul și de a pune lucrurile la locul lor.

„Nu nu mai acel caz, nu, nu cazul acela și tot ce se întâmplă în România. Dacă în cazul ăla a rămas izolat. Ce se întâmplă zilele astea? Ce se întâmplă la fel ca înainte, mă, nu ce suntem la Constanța?

„N-aș vrea să fie nimeni sub presiunea care am fost eu pe persoană fizică”, a mai adăugat acesta.

De ce a spus că Alexandra Măceșanu este vie

Totuși, poate cea mai dură întrebare pentru Cumpănașu a fost dacă atunci când a declarat în spațiul public că Alexandra Măceșanu este vie, chiar înainte de alegeri, a făcut-o pentru a câștiga capital electoral sau nu.

„Am ales să nu mai fac comentarii despre cazul Caracal. Acțiunile mele nu au fost electorale în prioada aia ci mai degrabă unele emoționale. Contextul l-am explicat. Informația a fost obținută în urma unei deplasări în Italia. Nu mai reiau aici to șirul pentru că sincer, mi-a afectat foarte mult viața familiei, viața mea”, a încheiat Cumpănașu, negând că ar fi milionar din contracte cu statul.

Cum ar fi săvârșit Alexandru Cumpănașu fărădelegea

Acuzațiile DNA redate în expozitivul hotărârii:

„Sub aspectul laturii obiective, elementul material a constat în determinarea reprezentanților SNSPA să folosească înscrisul falsificat menționat anterior la autoritatea care gestiona fondurile europene – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prin semnarea înscrisului sub semnătură privată, intitulat „termeni de referință/fișă post”, anexa nr.1 la contractul individual de muncă nr.479/23.03.2016, pe fiecare filă, inculpatul a atestat în mod explicit că a luat cunoștință de conținutul său și, în mod implicit, că îndeplinea condițiile impuse pentru ocuparea funcției de expert IT în cadrul proiectului – cea privind studiile și cea privind vechimea în specialitate, împrejurare neadevărată.

Înscrisul falsificat a fost apoi folosit de SNSPA în cadrul proiectului finanțat de la bugetul general al UE iar scopul atestării împrejurării neadevărate a fost tocmai acela de a obține fondurile respective. De altfel, în absența falsificării înscrisului menționat în modalitatea descrisă mai sus, inculpatul nu ar fi putut fi angajat în poziția de expert IT și deci nu ar fi obținut, indirect, fonduri din bugetul general al UE.

Urmarea imediată a constat în obținerea de fonduri de la bugetul UE de către instituția de învățământ menționată, fonduri care au ajuns apoi la în patrimoniul inculpatului.
Obținerea fondurilor s-a realizat pe nedrept, în condițiile în care inculpatul nu îndeplinea condițiile pentru a ocupa postul de expert IT și deci nu era îndreptățit să primească retribuția provenită din bugetul UE.

În ceea ce privește urmarea imediată a infracțiunii, prejudiciul produs bugetului general al UE este în cuantum de 200.189 lei, reprezentând suma încasată, pe nedrept, de către inculpat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul că a prevăzut urmarea socialmente periculoasă a faptei sale și a urmărit producerea acesteia.
În acest sens, trebuie precizat că inculpatul a cunoscut atât caracterul falsificat înscrisului menționat, cât și împrejurarea că acesta urma să fie folosite de SNSPA la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru a obține fonduri europene. Cu toate acestea, inculpatul a depus înscrisul falsificat la SNSPA pentru ca această instituție să îl folosească la autoritatea care gestiona fondurile, urmărind ca acestea să ajungă, în final, în patrimoniul său sub forma salariilor la care nu ar fi avut dreptul”, se arată în documentul citat.

Acuzațiile procurorilor DNA

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

„În cursul anului 2016, în contextul implementării de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative a proiectului finanțat din fonduri europene ce avea ca obiect „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru stabilirea dezvoltării la nivel local”, inculpatul l-ar fi determinat pe responsabilul de proiect să-l angajeze pe un post de expert IT, în condițiile în care acesta nu îndeplinea cerințele fișei postului (acelea de a deține o diplomă de studii universitare și de a avea experiență în specialitate de minim 1 an)”, se arată în comunicatul DNA.

Ulterior, deși Alexandru Cumpănașu ar fi promis de mai multe ori că va aduce documentele respective care să ateste îndeplinirea condițiilor de angajare, nici până la data finalizării proiectului nu a făcut acest lucru, arată procurorii.

„Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, inculpatul ar fi obținut pe nedrept suma de 308.630 lei cu titlu de retribuție pentru activitatea depusă în calitate de expert IT în proiectul respectiv. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Până la data întocmirii rechizitoriului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu a comunicat dacă se constituie parte civilă în procesul penal”, mai precizează comunicatul DNA.

Cine este Alexandru Cumpănașu

Alexandru Cumpănașu s-a născut la data de 29 martie 1981 în Caracal, Județul Olt. A urmat cursurile Colegiului Național „Ioniță Asan” din Caracal, absolvind în anul 2000. A început cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, pe care, ulterior, le-a abandonat. Deși Cumpănașu nu are studii de licență finalizate, acesta a susținut în 2019 că urmează cursuri de master la OUS Royal Academy of Economics and Technology în Elveția.

Cumpănașu este fondatorul și conducătorul ONG-urilor „Ascoiația pentru Implementarea Democrației” și „Coaliția Națională pentru Modernizarea României”.

El s-a lansat în spațiul public în urma uciderii nepoatei sale, Alexandra Măceșanu, în 2019. Acesta s-a folosit de notorietatea căpătată ca purtător de cuvânt al familiei pentru a candida la funcția de Președinte al României. Totuși, pentru susținerea candidaturii sale, Alexandru Cumpănașu ar fi depus liste de semnături parțial falsificate, fapt sesizat de către Biroul Electoral Central (BEC) și transmis organelor de justiție. Candidatura lui Cumpănașu a fost validată deși BEC a specificat că „39.914 de semnături prezentate de acesta ca aparținând unor persoane diferite conțin elemente de similitudine evidentă”.

În anul 2019, când a candidat la alegerile prezidențiale, Alexandru Cumpănașu deținea deja o avere substanțială. El a declarat în 2019 că deține un număr de 7 vile și apartamente, 3 terenuri intravilane și două autoturisme. El este căsătorit cu Simona Cumpănașu și are trei copii.

Cazul Caracal a înflăcărat spațiul public din România înainte de alegerile prezidențiale din 2019

Alexandra Măceșanu și Mihaela Luiza Melencu sunt cele două tinere din județul Olt care au dispărut în iulie și aprilie 2019, ca apoi să fie ucise de Ghoerghe Dincă, cunoscut drept Monstrul din Caracal, care a ajuns să primească o pedeapsă de 30 de ani de abia de închisoare pentru faptele sale de abia în luna mai a acestui an.

Alexandra Măceșanu a apelat chiar a doua zi după ce a fost răpită serviciul de urgență 112 de 3 ori în ziua de 25 iulie 2019 reclamând că a fost răpită, sechestrată și violată într-o casă din Caracal.

De-a lungul întregii zile, Poliția a încercat să identifice locul în care se afla Alexandra, dar a reușit acest lucru abia în cursul nopții următoare și a putut executa un mandat de percheziție abia a doua zi la orele dimineții. În urma anchetei preliminare a fost arestat proprietarul imobilului, Gheorghe Dincă, care a recunoscut că le-a ucis pe cele două tinere.

Jumătatea anului 2019, an electoral, la finalul căruia au avut loc alegerile prezidențiale în România, a fost în mare parte acaparat de acest caz teribil care a arătat, ca și în cazul lui Vlad Pascu, incompetența autorităților din România în anumite situații de criză majoră.

În acel an electoral, alături de Alexandru Cumpănașu, alte 26 de persoane și-au anunțat intenția de a candida. Dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la BEC, iar l final au fost admise 14 candidaturi, aproape la fel ca și în 2014.

Atunci, Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc în primul tur, într-o competiție cu fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă. Scrutinul a fost marcat printr-o prezență scăzută în țară și s-a desfășurat la mai puțin de o săptămână după înlocuirea Vioricăi Dăncilă cu Ludovic Orban în funcția de premier. De atunci și până în prezent, când în funcția de premier a ajuns Marcel Ciolacu, social democrații Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Acesta a obținut 66% din sufragii, în timp ce candidatul social-democraților a obținut 34%, cel mai slab scor din istoria PSD la alegerile prezidențiale.

Mulțumim că ne citiți! Puteți să ne urmăriți activitatea și pe Google News.