Alexandru Nazare, anunț privind bugetul pe 2026: A fost construit în jurul PNRR, iar banii din cererile 5 și 6 sunt vitali

Anul 2026 a fost unul atipic, a transmis ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care arată că bugetul a fost construit în jurul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar banii din cererile 5 şi 6 sunt vitali pentru România.

„E primul an în care facem bugetul într-o nouă aplicaţie, o aplicaţie electronică în care fiecare ordonator, fiecare minister uploadează date şi îşi prezintă programele de finanţare şi trebuie să justifice în aplicaţia respectivă fiecare program de finanţare şi investiţii pe care îl are. Ne dă o vizibilitate mult mai mare asupra cheltuielilor statului. O bună parte dintre ordonatori deja adăugaseră datele respective, erau în diverse faze de introducere a datelor. Cred că acest efort va mai dura. Ordonatorii au termen această săptămână să termine de a transmite datele. În momentul când le vom avea integrate, probabil că, pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare, putem să începem să facem proiecţii”, a explicat Nazare, potrivit Agerpres.

El a reamintit că 2026 a fost un an atipic, în care bugetul a fost construit în jurul PNRR.

„Acest an a fost un an atipic. Bugetul a fost construit în jurul PNRR. Întrebarea e „Ce s-ar fi întâmplat dacă nu construiam bugetul în jurul PNRR, dacă nu cream spaţiul fiscal, astfel încât investiţiile din PNRR să fie plătite până la termenul de 31 august?”. Marea parte a investiţiilor au fost în trimestrul 2 şi în trimestrul 3. Dovadă că acum, la septembrie, avem peste 25 de miliarde în plus la investiţii faţă de anul trecut. Mai mult decât atât, tot bugetul a avut şi un instrument de flexibilitate. Am avut, practic, pentru PNRR şi fonduri europene, un buffer din care am reuşit să plătim, mai ales în perioada de cinci luni de instabilitate, anumite proiecte pentru anumite ministere care aveau nevoie de bani şi care îşi cheltuiau bani. Dovadă că acum, tocmai săptămâna trecută, am inaugurat câteva spitale care au fost plătite din acest buffer”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, efortul de a plăti PNRR a fost maxim şi nu există solicitări pentru acest program care să nu fi fost onorate. El a explicat, totodată, că banii din cererile 5 şi 6 sunt foarte importanţi pentru că au fost trecuţi în buget la începutul anului.

„Vreau să elucidez această chestiune: efortul nostru de a plăti PNRR a fost maxim şi, în continuare, nu avem solicitări pentru PNRR pe care să nu le fi onorat. E adevărat, sunt solicitări, e vorba de Ministerul Dezvoltării, iar acolo am reuşit, la rectificare, în ultima şedinţă de Guvern, să relocăm nişte bani şi, practic, o primă plată de peste un miliard a fost făcută imediat după rectificare. Vom încerca să facem acest lucru, astfel încât să ajutăm fiecare minister în parte, bineînţeles, în limita spaţiilor pe care le avem. De ce? Pentru că avem o ţintă de deficit de îndeplinit şi, în acelaşi timp, avem nişte bani din PNRR de recuperat. Banii din Cererea 5 şi Cererea 6 sunt vitali pentru noi, pentru că acei bani au fost, la începutul anului, trecuţi în buget în discuţii cu toţi ordonatorii (…) E foarte important să recuperăm cât putem de mult. Nu o să-i putem recupera toţi, pentru că ştim foarte bine că Legea salarizării nu a fost adoptată, deci avem o penalizare”, a spus oficialul citat.

Întrebat când va fi gata proiectul de buget pentru anul 2027, Nazare a menţionat că se va începe lucrul din momentul în care toţi ordonatorii vor termina de încărcat datele în aplicaţie.

„Din acel moment putem lucra. Până la momentul acela e foarte greu de spus. Întâi să vedem, să avem toate datele, să avem pe ce lucra. Noi ne dorim să terminăm în cel mai scurt timp să pregătim bugetul pentru 2027. Ne dorim să se întâmple în 2026 şi vom face tot ce ţine de noi să se întâmple acest lucru. Într-adevăr, e bine să avem actele normative care fundamentează bugetul înainte aprobării acestuia. Avem această discuţie şi de aceea prim-ministrul a solicitat tuturor ministerelor să vină cu propuneri de economii pe cheltuieli, astfel încât noi să le centralizăm şi să le introducem în acest act normativ. Acest proces e în desfăşurare. Probabil, în cursul săptămânii viitoare, să vedem toate propunerile pe care le primim. Dacă avem un calendar, trebuie să-l respectăm sau dacă nu avem un calendar, trebuie să-l instituim. Cred că publicul general e interesat de nişte măsuri importante. Vorbim de TVA, de impozitul pe profit”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul de resort a reiterat faptul că, în 2027, nu vor fi introduse noi taxe.

„Am tot explicat că nu avem în vedere, nu ne dorim, nu intenţionăm şi nu vrem să ajungem în situaţia în care să fim forţaţi să luăm vreo măsură. Spun acest lucru cu toată responsabilitatea, pentru că nu vreau să cresc aşteptările. Nu cred că ar fi bine pentru România să avem o creştere de taxe în 2027, pentru că vrem să avem creştere economică. Nu vrem măsuri care să afecteze creşterea economică, dar, pe de altă parte, avem nevoie de măsuri pe cheltuieli şi nu doar de declaraţii despre măsurile pe cheltuieli. Avem nevoie de acţiune concrete, de acte concrete, de texte concrete care să fundamenteze şi să facă credibilă reducerea cheltuielilor. Cele două trebuie îmbinate. Sperăm să facem acest lucru în cel mai credibil mod posibil, astfel încât bugetul pe ansamblu pe 2027 să fie credibil. Este vital pentru România să fie credibil, ca să evităm un potenţial downgrade în ianuarie, februarie şi martie. Prin protejarea ratingului, practic protejăm fiecare român în parte, protejăm economiile fiecărui român în parte, investiţiile fiecărui român în parte, locul de muncă al fiecărui român în parte. O pierdere a calificativului de investiţii ar avea efecte catastrofale pentru economie”, a atenţionat demnitarul.

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) a organizat, marţi, în marja evenimentului GoTech World, cea de-a doua ediţie a Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie.

Nazare: Fondurile europene, finanţarea prin SAFE şi continuarea reducerii deficitului bugetar, trei priorităţi majore

Ministrul Finanţelor Publice a mai anunțat că cele trei priorităţi majore ale României pentru închiderea anului 2026 şi construcţia bugetului pentru 2027 sunt încasarea fondurilor europene aferente PNRR, încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro şi continuarea reducerii deficitului bugetar.

Nazare mai spune, după discuţia avută luni, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie, că perspectiva disponibilizării resurselor financiare prin SAFE până la sfârşitul anului este „realistă”.

Acesta a arătat, pe pagina sa de Facebook, că a discutat luni, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare, despre perspectivele finanţelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, finanţarea prin instrumentul SAFE şi provocările bugetare ale anului viitor.

Potrivit ministrului, discuţia a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea încadrării României în ţinta de deficit programată pentru acest an.

„Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susţinute prin consecvenţă, disciplină financiară şi o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”, afirmă Nazare.

Ministrul spune că trei obiective au fost în centrul dialogului, şi anume încasarea fondurilor europene aferente PNRR, încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, şi pregătirea bugetului pentru 2027, dar şi adoptarea din timp a măsurilor necesare continuării consolidării fiscal-bugetare.

Încasarea fondurilor aferente PNRR

În privinţa încasării fondurilor aferente PNRR, Nazare spune că în următoarele săptămâni, prioritatea este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 şi valorificarea la maximum a finanţării europene disponibile.

„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investiţiile din PNRR, inclusiv pentru plăţi deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii şi validării jaloanelor şi ţintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanţarea europeană a investiţiilor şi echilibrul execuţiei bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare şi necesarului de finanţare”, avertizează Nazare.

În acest context, ministrul consideră că de aceea, este „esenţială” mobilizarea tuturor ministerelor şi instituţiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de MIPE.

„Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate şi transmise la timp. Ministerul Finanţelor susţine acest efort cu toate instrumentele din sfera competenţelor sale. Miza nu este doar absorbţia fondurilor europene, ci şi protejarea investiţiilor publice fără a compromite obiectivele de consolidare fiscală”, afirmă Nazare.

Finanţarea prin SAFE

Ministrul Finanţelor precizează că a abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată, ulterioară prefinanţării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum şi perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârşitul anului.

„Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare şi aprobare”, a subliniat Nazare.

Potrivit ministrului, instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanţa investiţiile strategice în apărare, infrastructură şi capacităţi industriale, prin împrumuturi europene în condiţii avantajoase.

„Din perspectiva Ministerului Finanţelor, este esenţial să corelăm calendarul investiţiilor şi al plăţilor cu disponibilitatea efectivă a finanţării europene, astfel încât să limităm presiunea asupra finanţării de pe pieţe şi să asigurăm predictibilitatea necesară derulării programelor”, afirmă Nazare.

Consolidarea fiscal-bugetară şi pregătirea bugetului pentru 2027

În ceea ce priveşte pregătirea bugetului pentru 2027 şi adoptarea din timp a măsurilor necesare continuării consolidării fiscal-bugetare, Nazare afirmă că anul 2027 va aduce provocări bugetare importante, care trebuie evaluate şi asumate încă din etapa de pregătire a bugetului.

„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menţinerii unui nivel ridicat al investiţiilor publice, costurile de funcţionare şi finanţare a serviciilor publice, evoluţia cheltuielilor de personal şi a pensiilor, precum şi creşterea necesarului de finanţare pentru apărare şi implementarea programelor SAFE. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de schimbarea structurii finanţărilor europene odată cu închiderea PNRR şi de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investiţiilor care depăşesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligaţiilor existente şi a spaţiului fiscal disponibil, dar şi de decizii privind prioritizarea cheltuielilor şi măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, explică Nazare.

În aceste condiţii, adaugă Nazare, este important să fie clarificate şi închise din timp discuţiile privind evoluţia cheltuielilor de personal, politica salarială şi pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil şi sustenabil.

Totodată, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală riguroasă, care să reflecte atât calendarul investiţiilor, cât şi impactul asupra deficitului, datoriei publice şi necesarului de finanţare.

Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea economică şi fără să afectăm sustenabilitatea finanţării serviciilor publice esenţiale.

„Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci şi reforme, prioritizare şi o mai bună eficienţă a fiecărui leu cheltuit. Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în faţa partenerilor europeni, a investitorilor şi a agenţiilor de rating. Consecvenţa în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de ţară, menţinerea accesului la finanţare şi crearea condiţiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului şi ale economiei private. România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilităţii, al investiţiilor şi al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susţinem în dialogul cu partenerii europeni şi pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, conchide ministrul Finanţelor.