Avertismentul medicilor de la INML. Laboratoarele de analiză depistează un sfert din noile droguri

În momentul de față sunt cunoscute peste 800 de droguri și substanțe cu efecte psihoactive, dar puțin peste 200 pot fi depistate cu aparatura din laboratoarele INML. Medicul primar de medicină legală la de la INML din Capitală, Gabriel Gorun atrage atenția că aparatura laboratorului în care sunt analizate probele bilologice a persoanelor aflate sub influența drogurilor este veche de aproximativ 17 ani. 

Situația este cu atât mai gravă cu cât sistemul medico-legal este singurul care poate oferi probe avizate în fața instanțelor de judecată, iar în baza probelor respective se dispune începerea sau neînceperea urmării penale în cauze.

Din cele 800 de droguri, INML poate recunoaște doar 200

Doctorul mai precizează că numărul analizelor toxicologice a crescut semnificativ în ultimii zece ani până la un nivel în care aparatura existentă nu mai face față.

„Ceea ce face Poliţia Română pe teren se cheamă depistare – identificare, adică face o selecţie, un screening orientativ cu nişte metode care au nişte surse de eroare multiple şi sensibilităţi şi specificităţi relativ departe de certitudine, adică undeva la 90, 85%, acuma şi în funcţie de substanţa căreia i se adresează testul.

Aşadar toate aceste teste necesită confirmare. Pentru justiţie lucrurile trebuie să fie foarte clare, albe sau negre, nu există griuri. Şi ca atare aceste teste de confirmare sunt teste, zicem noi, instrumentale, teste de laborator, teste care se fac cu nişte aparate…

Aşadar, noi avem în institut, în sistemul medico-legal să spunem, avem aparate cu care facem confirmările prezenţei drogurilor pe care poliţia le-a suspicionat prin triajul pe care l-a făcut pe stradă, prin acele drug testere pe care ei le folosesc”, a explicat dr. Gorun.

Aparatură veche de peste 15 ani

Dr. Gorun a explicat că principalele centre de medicină legală din țără, București, Iași și Timișoara au fost ultima oară modernizate în anii 2006-2007 printr-un program finanțat de UE. Însă, de atunci și până acum spectrul substanțelor interzise a crescut semnficativ, iar aparatura din laboratoarele de analiză este în momentul de față depășită.

„Însă sunt de atunci 17 ani aproape se fac, în 17 ani din păcate update-urile sunt minore, la dotarea de laborator în sistemul medico-legal, spre insignifiante sau nerelevante. Foarte puţine alte laboratoare au început să-şi mai cumpere singure din fonduri proprii, cu sprijinul consiliilor locale, cu alte sponsorizări, universităţi şi aşa mai departe să încerce să-şi upgradeze propriile laboratoare.

Astfel încât, în momentul de faţă, la Cluj şi la Bistriţa, surprinzător pentru că nu este un judeţ cu semnificaţie pe harta drogurilor în România, există două aparate foarte performante. Numai că există o legislaţie în România care priveşte atribuţia teritorială, aria teritorială de responsabilitate a instituţiilor medico-legale, astfel încât probele se îndrumă de fapt în laboratorul teritorial. Aşadar dacă în Bucureşti este cel mai mare flux de probe toxicologice, acestea nu vor fi trimise în niciun caz la Bistriţa sau la Cluj, vor fi tot aici făcute, la Bucureşti”, a precizat medicul.

Numărul analizelor toxicologice a crescut exponențial

Concret numărul analizelor toxicologice a crescut exponențial într-un deceniu, de la 300 de analize la 3000. Pe lângă faptul că aparatura este învechită și are nevoie de reparații, nu mai poate identifica spectrul de droguri sau de substanțe psiho-active existente acum pe piață.

„Avem şi această limitare tehnologică, nu ne dă voie să fim foarte siguri că ceea ce detectăm este cu adevărat spectrul real de substanţe din acea probă sau este doar incomple. Aşadar, la Bucureşti, în momentul de faţă, jonglăm cu o aparatură veche de 15-17 ani care este depăşită cam de 10 ori din punct de vedere al numărului de probe cu care este bombardat acest laborator.

Dacă în anii 2000 noi făceam în jur de 300 de analize toxicologice, acum facem peste 3000…Probleme pun aceste substanţe noi psihoactive cu o explozie după anii 2010 proporţională cu trecerea timpului, în momentul de faţă fiind cunoscută prezenţa a vreo 800 şi ceva de substanţe noi, dintre care vreo 200 şi ceva ar fi detectabile pentru că avem suficiente informaţii despre ele cât să le putem cuantifica în librăriile de date pe care aparatele le citesc. Ei, noi nu prea putem face chestia asta pentru că nu avem aparatura care ne trebuie”, a mai spus medicul.

Droguri pe care aparatura nu le mai poate depista

În aceste condiții, avertizează medicul Gorun sunt toate șansele ca sistemul toxicologic medico-legal să colapseseze în viitorul apropiat dacă autoritățile nu iau măsuri concrete pentru modernizarea centrelor de medicină legală.

“Consecinţele sunt la nivel de sănătate publică, eu aşa le văd întrucât sunt medic şi văd lucrurile astea ca pe un fenomen de risc de sănătate publică. Momentul de faţă este un moment critic în toxicologia medico-legală, din aceste motive”, atrage atenţia medicul.

„Aşadar, consecinţele sunt la nivel de sănătate publică, eu aşa le văd întrucât sunt medic şi văd lucrurile astea ca pe un fenomen de risc de sănătate publică. Momentul de faţă este un moment critic în toxicologia medico-legală din aceste motive”, a declarat pentru News.ro, Dr. Gabriel Gorun.