Asemănări izbitoare între satelitul lui Jupiter și Groenlanda. Dacă există apă, există și viață

Asemănări izbitoare între satelitul lui Jupiter și Groenlanda. Similitudinea între caracteristicile suprafeţei îngheţate a Europei, unul dintre sateliţii giganticei planete Jupiter şi cele alei unei zonă din Groenlanda, aflată deasupra unei pungi de apă de dimensiuni mari, i-au umitit pe cercetători.

Sunt, practiv, noi indicii cu privire la posibilitatea existenţei vieţii pe satelitul lui Jupiter, scrie Reuters.

Asemănări izbitoare între satelitul lui Jupiter și Groenlanda. Europa pare că are un ocean de apă sărată la adâncimi mari 

Studiul scoate în evidență asemănările dintre formele de relief alungite, denumite creste duble, care arată ca nişte fisuri uriaşe ce brăzdează suprafaţa lunii lui Jupiter şi o versiune mai mică din Groenlanda, care a fost examinată cu ajutorul unui radar ce poate penetra stratul de gheaţă.

Crestele duble sunt liniare, cu două vârfuri şi un şanţ central între ele. „Dacă operăm o secţiune şi o examinăm, ar semăna cu litera ‘M”’, a declarat coordonatorul studiului, Riley Culberg, geofizician la Universitatea Stanford, citat de Nature Communications.

În căutarea vieții extraterestre. Elementul cheie  

Datele radar au arătat că reîngheţarea apei lichide de sub suprafaţă a determinat formarea crestei duble groenlandeze.

Dacă trăsăturile Europei s-au format la fel, acest lucru ar putea semnala existenţa unor volume imense de apă – un ingredient cheie pentru viaţă – în apropierea suprafeţei îngheţate a acestei luni a lui Jupiter.

Europa a atras atenţia drept una dintre locaţiile din Sistemul Solar ce ar putea fi locuită, probabil de microbi, dată fiind existența unui ocean de apă sărată, detectat la adâncimi mari sub calota sa glaciară.

Nenumărate pungi de apă aflate mai aproape de suprafaţă ar reprezenta, de asemenea, un al doilea potenţial habitat pentru organisme extraterestre.

Misiune NASA în 2024

Sonda robotică Europa Clipper, aparţinând NASA, este programată pentru lansare în 2024. Misiunea ei este de a investiga mai bine dacă pe această lună există condiţii în care poate prolifera viaţa.

Adâncimile mici la care se pot afla potenţialele pungi de apă de pe Europa – probabil până la 1 kilometru adâncime sub calota glaciară externă – le-ar plasa în apropierea substanţelor chimice vitale pentru viaţă care ar putea să se afle la suprafaţă, deschizând o cale de comunicare între lumea îngheţată de la suprafaţă şi oceanul subglaciar.

Cu un diametru de 3.100 km, Europa se află pe locul patru în topul celor mai mari dintre cei 79 de sateliţi ai lui Jupiter cunoscuţi. Europa este puţin mai mică decât Luna dar mai mare decât planeta pitică Pluto, iar oceanul subglaciar de pe Europa ar putea conţine de două ori mai multă apă decât oceanul terestru.

Conform biologilor, viaţa pe Pământ a apărut mai întâi sub forma de microorganisme marine.