Atenție la aceste două alimente! Sunt cel mai des falsificate
Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul, potrivit nutriționistei Mihaelei Bilic, însă lista este mult mai lungă. Acestea ne pot afecta serios sănătatea, fiind vorba despre o mâncare de calitate inferioară.
„Prin definiție cuvântul “falsificat” înseamnă a produce un lucru asemănător cu altul, cu scopul de a înșela.
Practic, cel păcălit este afectat din punct de vedere financiar, în sensul că dă bani mulți pe ceva fără valoare. În cazul alimentelor, falsificarea are și un alt impact: cheltuiești mult pe mâncare de calitate inferioară, iar consumul unor produse contrafăcute poate afecta sănătatea.
Alimentele falsificate cel mai des: uleiul de măsline și parmezanul
Alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul.
Vinul și băuturile alcoolice, mezelurile, dar și brânzeturile sunt și ele frecvent contrafăcute, spune nutriționistul. Se apelează la aceste practici deoarece produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată.
Realitatea este că e nevoie timp pentru maturare, respectiv pentru fermentare în cazul brânzeturilor, al băuturilor alcoolice, dar și al unor mezeluri, iar asta crește și mai mult prețul. Așa se face că așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani.
Cum recunoști produsele contrafăcute
„Atenție, falsificarea nu o fac producătorii serioși și responsabili, ci cei care vor să obțină un profit financiar păcălind consumatorii. Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție” mai spune Bilic.
Folosirea unor termeni generali despre proveniența unui produs poate ascunde ingrediente de proastă calitate și ar trebui să ridice semne de întrebare.
”Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.”
”În dorința de a obține produse cat mai ieftine, industria alimentară se pretează la astfel de practici de producție și etichetare care pot creea consumatorului iluzia calității. Se merge și pe ideea că sănătatea nu ne este pusă în pericol, doar portofelul are de suferit. Din această competiție nedreaptă vor fi afectați producătorii artizanali, care fac produse de calitate în cantități limitate. Dacă nu ai volume mari și continuitate la raft, multe supermarketuri nu-ți vor lista produsul. Ori volume mari înseamnă producție industrială și calitate scăzută, greu de luptat cu asta!”mai spune Mihaela Bilic.
