Avertisment sumbru de la Banca Mondială: „Prețurile energiei vor crește vertiginos și vom avea probleme pe termen lung”

Un nou avertisment sumbru vine de la Banca Mondială. Prețurile energiei vor continua să crească și în viitorul apropiat. Mai mult, noul raport al Băncii sugerează faptul că ultimele atacuri din strâmtoarea Ormuz au generat cel mai mare şoc de aprovizionare cu ţiţei din istorie, cu o reducere iniţială de circa 10 milioane de barili pe zi.

Preţurile energiei sunt estimate să crească cu 24% în 2026, atingând cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, pe fondul impactului major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieţelor globale de materii prime, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale.

Materiile prime vor ajunge la prețuri record

Per ansamblu, preţurile materiilor prime sunt prognozate să avanseze cu 16% în acest an, impulsionate de scumpirea energiei şi a îngrăşămintelor, dar şi de niveluri record pentru mai multe metale esenţiale.

Atacurile asupra infrastructurii energetice şi perturbările transportului prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 35% din comerţul maritim global cu petrol, au generat cel mai mare şoc de aprovizionare cu ţiţei din istorie, cu o reducere iniţială de circa 10 milioane de barili pe zi.

Cum afectează războiul economia globală

Chiar şi după o uşoară temperare, preţul petrolului Brent era la jumătatea lunii aprilie cu peste 50% mai mare decât la începutul anului. Cotaţia medie este estimată la 86 de dolari pe baril în 2026, faţă de 69 de dolari în 2025, în scenariul în care perturbările majore se atenuează în luna mai, iar traficul prin Ormuz revine treptat la normal până la finalul anului.

„Războiul afectează economia globală în valuri: mai întâi prin creşterea preţurilor energiei, apoi ale alimentelor şi, în final, prin inflaţie mai ridicată, care va duce la dobânzi mai mari şi costuri mai ridicate ale datoriei”, a declarat Indermit Gill, economist-şef al Băncii Mondiale.

Cele mai afectate vor fi populaţiile sărace şi economiile în curs de dezvoltare, unde o parte mai mare din venituri este alocată alimentelor şi energiei, în contextul unor niveluri deja ridicate ale datoriei.

Preţurile îngrăşămintelor sunt prognozate să crească cu 31% în 2026, inclusiv o majorare de 60% a preţului ureei, ceea ce va reduce accesibilitatea pentru fermieri şi ar putea afecta producţiile agricole viitoare. Potrivit World Food Programme, până la 45 de milioane de persoane ar putea ajunge în insecuritate alimentară severă dacă conflictul se prelungeşte.

În acelaşi timp, preţurile metalelor de bază, precum aluminiul, cuprul şi staniul, sunt aşteptate să atingă niveluri record, pe fondul cererii ridicate din industrii precum centrele de date, vehiculele electrice şi energia regenerabilă. Metalele preţioase continuă să înregistreze creşteri puternice, cu o majorare medie estimată de 42% în acest an, pe fondul incertitudinilor geopolitice.

Creşterea preţurilor materiilor prime va alimenta inflaţia

Raportul transmis de Banca Mondială mai arată că „în economiile emergente, inflaţia este estimată la 5,1% în 2026, peste nivelul anticipat anterior şi în creştere faţă de 4,7% anul trecut. Ritmul de creştere economică este prognozat la 3,6%, în scădere faţă de estimările anterioare”.

În scenariul unei escaladări a conflictului, preţul petrolului ar putea ajunge la o medie de 115 dolari pe baril în 2026, ceea ce ar amplifica efectele asupra inflaţiei, care ar putea urca la 5,8% în economiile în curs de dezvoltare.

„Succesiunea şocurilor din ultimul deceniu a redus semnificativ spaţiul fiscal disponibil pentru a răspunde acestei crize energetice istorice”, a declarat Ayhan Kose, economist-şef adjunct al Băncii Mondiale, care a avertizat că guvernele ar trebui să evite măsuri generale de sprijin şi să se concentreze pe ajutor ţintit pentru gospodăriile vulnerabile.