Cea mai cumplită tragedie aviatică din România. Avionul prăbușit la Balotești, studiat la „Air Crash Investigations” difuzat de National Geographic
Vineri, 31 martie 1995 este ziua care a intrat în istoria neagră a aviaţiei din țara noastră. În România a avut loc cea mai mare catastrofă aeriană, în care 60 de oameni și-au pierdut viaţa, lângă Bucureşti. O cursă Tarom care decolase de pe Otopeni via Belgia se prăbuşea după nici două minute de zbor. Avionul prăbușit la Balotești a fost la studiat la „Air Crash Investigations”, difuzat de National Geographic.
„Air Crash Investigations” a realizat un documentar de aproape 45 de minute. Realizatorii seriei de pe National Geographic au făcut o reconstituire complexă a accidentului în care a fost implicată o aeronavă Airbus aparținând TAROM.
Avionul prăbușit la Balotești. Dezastru la doar trei kilometri de aeroport
La ora 9, aeronava cu destinaţia Bruxelles primeşte aprobarea de zbor. Motoarele sunt turate, iar la ora 9 şi 6 minute avionul se desprinde de sol.
Ora 09:07:53. Avionul se ridică până la aproape 1.400 de metri şi retrage flapsurile.
Ora 09:07:58. Aeronava ajunge în dreptul localităţii Baloteşti şi începe virajul spre Ploieşti. Este o zi cu vânt puternic şi ceață.
Stenograma înregistrării cutiei negre a aeronavei
„Ce-ai, bă? Ce-ai, bă? Ce-ai, bă?”, se aude pe înregistrarea păstrată de cutia neagră a avionului.
Trecuseră două minute de la decolare. La ora 09:08:28 de secunde, cutia neagră înregistrează un alt strigăt disperat al secundului.
Bă, s-a stricat ăla!
Mai trec şase secunde, timp în care numai copilotul urlă efectiv. Și aeronava se prăbuşeşte.
Ce s-a întâmplat cu avionul prăbușit la Balotești. Detaliul interesant despre care National Geographic a vorbit, dar ancheta din România nu
În accidentul de la Baloteşti, raportul comisiei de investigaţie a fost gata după 19 ani. Acesta arată că lipsa de acţiune a căpitanului, o posibilă decizie greşită luată de copilot şi asimetria motoarelor au făcut ca aparatul de zbor al TAROM să se prăbuşească.
Difuzat în ianuarie 2019, documentarul National Geographic ajunge la aceeași concluzie cu ancheta oficială din România. Dar scoate la lumină și un detaliu interesat, despre care s-a scris foarte vag în presa din țară: problema de sănătate cu care s-ar fi confruntat pilotul Bătănoiu la aproximativ 1 minut după decolare.
Concluzia documentarului „Air Crash Investigations”. Pilotului i s-a făcut rău
Zborul a primit aprobarea de decolare, totul decurge normal, piloții sunt experimentați, în formă fizică și psihică optimă și, cel mai important, știu de problema tehnică a aeronavei – maneta care controlează motorul de pe aripa stângă și care se retrage automat prea mult după decolare, deci trebuie supravegheată și blocată manual.
Echipajul este calm și nu există sunete neobișnuite în cabină.
Căpitanul Bătănoiu confirmă că el este cel care supraveghează manetele. Totul decurge normal, până în momentul în care Bătănoiu încetează să mai vorbească (piloții confirmă verbal toți pașii pe care îi fac în timpul pilotajului, pentru înregistrarea de pe cutia neagră a avionului).
Apoi anchetatorii aud cele trei cuvinte care ar putea explica întreaga tragedie: „Îmi e rău”. Au fost rostite de pilotul avionului. Apoi pe înregistrare se aude un sunet asemănător cu un geamăt.
Anchetatorii consideră că este sunetul pe care îl scoate un om care are dureri puternice. Bătănoiu nu a mai rostit niciun cuvânt sau sunet din acest moment.
O conjunctură total nefastă
Copilotul Stoi a rămas pe cont propriu și totul decurge foarte repede: copilotul încearcă să-și dea seama ce s-a întâmplat cu Bătănoiu, pierde din vedere maneta care controlează motorul stâng, avionul se înclină, apoi începe să cadă aproape vertical spre pământ.
Stoiu nu vede ce poziție are avionul și cât de gravă este situația din cauza ceții, însă vede instrumentele de bord care o luaseră razna.
Când iese din pătura de nori și ceață, e prea târziu: solul este mult prea aproape, – la mai puțin de 600 de metri, iar avionul nu mai poate fi redresat. Se mai aud doar țipetele de groază ale lui Stoiu, apoi tăcere.
Realizatorii documentarului cred că pilotul Bătănoiu ar fi făcut un infarct și și-ar fi pierdut conștiința sau chiar ar fi murit înainte ca avionul să se prăbușească. Nimeni nu-l poate condamna pe Stoiu că, în aceste condiții, atenția lui a fost distrasă, se spune în ultimele minute ale documentarului, pe bună dreptate.
La nouă luni după această tragedie, Airbus a instruit operatorii cum să repare problema cu maneta automată. Un an mai târziu, aceste remedieri au devenit obligatorii și nu au mai fost raportate asimetrii de propulsie la Airbus A310.
