Biologii marini liniștesc apele. Nu există risc de îmbolnăvire de holeră în Marea Neagră

După ce barajul Nova Kakhovka, din Ucraina, a fost distrus şi s-au produs inundaţii masive, autoritățile țării vecine au atras atenția asupra eventualului risc de hotelă în Marea Negră. În acest context, eventualii turiști au fost informați că o vacanță pe litoral ar putea deveni extrem de periculoasă. Mulți români și-au anulat concediul programat la mare.

S-a vorbit inclusiv despre posibilitatea ca poluarea din Ucraina să ajungă în apele teritoriale ale României şi chiar pe litoralul românesc, dar autorităţile de la noi dau asigurări că un astfel de scenariu este foarte puţin probabil. Totuşi, autorităţile din România rămân în alertă, pentru a evita apariţia unor momente neplăcute.

Biologii marini liniștesc, însă, apele și spun că nu există risc de îmbolnăvire de holeră în Marea Neagră.

Invitat în Observator Antena 1, biologul marin, Răzvan Popescu Mirceni, a explicat că holera se transmite prin apă dulce și nici într-un caz în apa de mare. Statistic vorbind, nu există la nivel mondial nici măcar o singură situaţie în care vreun om de pe această planetă să fi luat holeră din apa de mare.

AFLĂ MAI MULTE DESPRE: Se dau 300 de lei lunar de la stat prin completarea unei cereri. Care sunt condițiile și cine poate beneficia

„Holera este o boală care se transmite, în primul rând, prin apă dulce, nu şi în apa de mare. Probabil că există informaţii în zonă care arată că există acest agent patogen din cauza materiilor fecale şi a cadavrelor care au ajuns inclusiv pe plajele din Odessa. Este foarte puţin probabil, spre imposibil, aş spune eu, să ajungă şi la coasta românească aşa ceva pentru că are de trecut, totuşi, prin ape care, deşi îndulcite puternic, atât de apele Dunării, cât şi de cele ale Niprului, totuşi au un grad de salinitate destul de ridicat.”, a explicat specialistul.

De asemenea, Răzvan Popescu Mirceni a povestit despre riscurile reale pentru România, din punct de vedere acut, sunt foarte, foarte reduse.

„V-am spus, influenţa Dunării este imensă, diluţia este imensă. Avem un volum de apă, doar în acest perimetru, dintre coasta ucraineană şi Mangalia, de 600 de kilometri cubi. Vă daţi seama că cei nouă kilometri cubi ai viiturii din Ucraina, dacă ar fi toţi reprezentaţi de substanţe toxice şi soluţii bacteriene şi virale ar fi o diluţie de 1,5%, deci şi aşa ar fi infimă. Cum apele respective bineînţeles că nu reprezintă în integralitatea lor o cantitate de substanţe toxice, diluţia va fi, cum spuneam, şi mai mare.”, a concluzionat Răzvan Popescu Mirceni.