Partidele politice din România implicate în discuții pentru viitorul Guvern, PSD, PNL, USR și UDMR ar trebui să îi prezinte, vineri, preşedintelui Nicuşor Dan soluţia la criza politică. În ultimele zile, liderii principalelor formaţiuni au avut mai multe discuţii pe această temă după consultările oficiale de la Cotroceni însă pentru moment discuțiile ar fi într-un blocaj.
Preşedintele Nicuşor Dan a făcut marţi consultări cu toate formaţiunile politice din Parlament, chiar şi cu parlamentarii neafiliaţi şi a anunţat că România va avea o guvernare pro-occidentală şi un guvern minoritar pro-occidental.
Practic, singura certitudine este că va fi guvern minoritar pro-occidental, dar rămâne de văzut dacă va fi un guvern în jurul partidelor de dreapta sau în jurul PSD. Conform ultimelor decizii și declarații, PSD nu vrea cu USR, iar USR nu vrea cu PSD.
Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat că ”să laşi PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greşeală”, iar preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat ”exhibiţionismul moral al unora”.
”Unele partide nu au vrut nicio clipă să lase din braţe funcţiile şi privilegiile”, acuză Grindeanu, transmiţând celor de la USR că se poate şi fără ei.
Între timp, Kelemen Hunor este de părere că trebuie găsită o soluţie, chiar dacă poziţiile par ireconciliabile, pentru că ”nu putem să închidem ţara”.
Preşedintele Nicuşor Dan aşteaptă vineri de la partide o majoritate şi responsabilitate. Deşi AUR ar fi fost un actor cheie la eventuala învestire a Guvernului Veştea, dar a condiţionat votul de o declaraţie a preşedintelui care să arate că AUR nu este o formaţiune extremistă, joi seară, şeful statului a reiterat ideea că AUR nu este un partid pro-occidental.
Partidele ar urma să prezinte, vineri, preşedintelui Nicuşor Dan soluţia la criza politică, liderii principalelor formaţiuni având mai multe discuţii pe această temă după consultările oficiale de la Cotroceni.
Şeful statului a declarat, miercuri, înainte de vizita în Polonia, dar şi în timpul acesteia, că aşteaptă de la partide responsabilitate şi o majoritate. Această majoritate ar trebui să-i fie prezentată vineri, iar şeful statului ar vrea să existe un guvern învestit până la finalul sesiunii parlamentare care se încheie marţi.
„Eu aştept ca partidele să vină la mine cu majoritate. Cred că după două luni, noi toţi, cetăţenii, în ţara asta, putem să aşteptăm de la partidele politice o propunere de majoritate. (..) Din declaraţiile publice, acea soluţie care se preconiza era o soluţie de guvern minoritar, susţinută de o majoritate”, a explicat preşedintele.
Potrivit surselor Cotidianul, unii liberali nu sunt foarte fericiți cu opțiunile pe care le au acum pe masă. Mulți nu vor să-i da votul lui Sorin Grindeanu, ca premier, și PSD-ului pentru a forma un guvern minoritar. Deși este o variantă pusă pe masă și convenită în ședințe anterioare chiar de PNL-USR-UDMR, liberalilor le pică greu această opțiune. Mai ales că trebuie să explice publicului cum de nu au acceptat un guvern cu PSD și PNL, condus de Adrian Veștea, dar legitimează prin vot un guvern Grindeanu.
O piedică în calea formării unui astfel de guvern este și poziția intransigentă a USR. După căderea guvernului Tomac, surse au declarat pentru Cotidianul că cele trei partide de dreapta, PNL-USR-UDMR, au convenit să pună pe masa președintelui două variante de executiv minoritar. Fie guvern PSD, asumat de PSD 100%, fie guvern PNL-USR-UDMR. Cele trei partide deciseseră să dea votul de învestitură pentru oricare dintre cele două variante și să susțină proiectele mari – OCDE, SAFE și PNRR.
Acum, când se conturează guvernul Grindeanu, USR a anunțat că nu votează un cabinet cu PSD în el.
Pe de altă parte, nici varianta unui cabinet PNL-USR-UDMR nu se conturează, pentru că PSD a spus foarte clar că nu votează un guvern din care nu face parte sau unul în care este și USR. De altfel, cele trei partide nu au venit nici cu o variantă coerentă de premier, deci opțiunea unui guvern de dreapta e mult mai puțin conturată decât cea a unui Guvern Grindeanu.
Nicușor Dan a dat foarte clar de înțeles că, după eșecurile Veștea și Tomac, nu se mai implică într-o nouă formulă de guvernare. Totuși, până marți președintele ar vrea să avem un nou cabinet deoarece se apropie termenele limită pentru a atrage banii europeni din PNRR și vine vacanța parlamentară, urmând să existe probleme privind votul.
„Pentru România e important, pentru că avem miza până la 31 august a banilor din PNRR, e important să avem un guvern cât mai repede, şi, pentru că parlamentarii vor intra în vacanţă parlamentară marţi, ar fi bine să avem un guvern până marţi. Asta e ce pot să vă spun în momentul ăsta”, a declarat, joi, preşedintele Nicuşor Dan, după participarea la Summitul Flancului Estic.
După ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură, la începutul lunii mai, cu cel mai mare număr de voturi înregistrat vreodată – 281 – s-a declanşat o criză majoră care nu pare deocamdată a fi aproape de final.
Preşedintele Nicuşor Dan a făcut două încercări de premieri care să formeze o majoritate, în condiţiile în care poziţiile partidelor au fost diametral opuse.
Premierul desemnat Eugen Tomac, care ar fi trebuit să aibă un guvern tehnic, nu a ajuns la vot, întrucât discuţiile cu partidele au arătat că nu are majoritate. În aceste condiţii, Tomac şi-a depus mandatul.
A urmat desemnarea surpriză a unui liberal – Adrian Veştea – fără consultarea PNL şi fără informarea partidului. În loc să ducă la calmarea crizei politice, nominalizarea lui Veştea a escaladat situaţia. S-au făcut aproape din toate părţile acuzaţii de trădare, iar liberalii au organizat un Congres Extraordinar, poziţia anterioară de a nu face alianţă cu PSD fiind reconfirmată. De asemenea, a fost reconfirmat în funcţie preşedintele formaţiunii, Ilie Bolojan.
PNL, USR şi UDMR au anunţat că nu susţin învestirea Guvernului Veştea, PSD a anunţat că susţine. Premierul desemnat a ajuns să negocieze cu AUR pentru învestire.
Cu doar câteva ore înaintea votului de luni, 23 iunie, Adrian Veştea a discutat cu liderul AUR, George Simion. Acesta a condiţionat votul de o declaraţie a preşedintelui Nicuşor Dan care să arate că AUR nu este o formaţiune extremistă. Declaraţia nu a venit, iar Guvernul Veştea nu a trecut de votul Parlamentului, primind doar 189 de voturi faţă de 233 necesare.
Pentru învestire, Guvernul are nevoie de 233 de voturi „pentru”. La cum arată aritmetica parlamentară, numărul de voturi este extrem de greu de obţinut, aşa cum s-a dovedit la votul pentru Guvernul Veştea.
PSD – 128 de parlamentari
AUR – 90 de parlamentari
PNL – 76 de parlamentari
USR – 59 de parlamentari
UDMR – 31 de parlamentari.
Minorităţile – 17 parlamentari.
Uniţi pentru România – 14 membri
Grupul S.O.S. România – 15 membri
Neafiliaţi – 15 deputaţi şi 8 senatori
Grupul Pace-Întâi România – 11 senatori