BNR anunță: În 2022 economia va fi pe creștere, undeva la media ultimilor 20 de ani

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, a afirmat că pentru 2022, estimează o creştere economică la potenţial sau puţin deasupra potenţialului, „undeva la media ultimilor 20 de ani”. Acesta a mai precizat că în trimestrul 3, dar şi în trimestrul 4, al acestui an, agricultura a fost pe plus.

„Industria este în suferinţă, ne putem aştepta ca şi serviciile să sufere tocmai din cauza restricţiilor, însă nu într-o măsură atât de mare cum am văzut anul trecut, pentru că învăţăm să trăim cu virusul şi efectiv găsim soluţii: certificatul verde, certificatul de vaccinare, care ne ajută şi ajută şi activitatea economică. În trimestrul 3 dar şi în trimestrul 4 agricultura este cu plus. Anul trecut ne-a lovit, iar anul acesta salvează ziua. Pare că per total vom vedea o reducere a ritmului, dar cifre bune pentru anul curent. Pentru anul viitor, ne aşteptăm la o creştere economică la potenţial sau puţin deasupra potenţialului. Undeva la media ultimilor 20 de ani. Tot în partea pozitivă, ar trebui sa vedem efectele PNRR, ar tebui să începem să vedem bani venind de la Comisia Europeană”, a spus Cristian Popa, economist BNR, în cadrul Dezbaterii CONFIDEX – Incertitudini de toamnă.

PNRR, elementul salvator

Referitor la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acesta a mai spus că, în opinia sa, există câţiva factori care ne ajută să vedem, chiar de anul acesta, bani.

„Sunt piloni pe care CE alocă banii şi care vin cu reforme ataşate. Dacă faci reforma pilonului respectiv primeşti banii. E greu de crezut că vom face toate reformele, dar sper că măcar o parte din reforme să fie făcute şi o parte din bani să fie primiţi”, a mai precizat economistul BNR.

Dragoş Anastasiu, preşedinte al Eurolines România Group, şi totodată medic de profesie, a afirmat în cadrul dezbaterii că restricţiile anunţate de autorităţi sunt necesare, rezonabile, dar acestea trebuie însoţite de compensaţii financiare pentru cei care au de suferit de pe urma lor.

Acesta a mai precizat că privește cu îngrijorare şi partea medicală dar şi situația financiară a companiilor.

„Cred că există soluţii rezonabile care pot fi implementate, atât pentru cei care sunt vaccinaţi, cât şi cei care sunt trecuţi prin boală, cu sau fără adeverinţă, important e să aibă anticorpi, şi cei care se testează. Aşteptăm să avem cu cine discuta din nou cu cei din zona guvernamentală şi nu mă aştept să fie la fel ca anul trecut, când industria ospitalităţii, per total, a scăzut cu peste 35%”, adaugă Anastasiu.

Referitor la industria ospitalității, Anastasiu a mai precizat: „În HoReCa, procentul persoanelor vaccinate este peste 75%, nu am cifre exacte, dar am întrebat şi la HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, n.r.) şi la FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România, n.r.), patronatele noastre. Ei au înţeles că dacă nu fac asta îşi vor pierde joburile. (…) Noi în HoReCa am fost responsabili. S-au dezvoltat concepte de igienă pe care eu nu le-am văzut în 25 de ani de activitate în sistem. A fost o industrie responsabilă, cu excepţiile pe care le-am văzut la televizor”.

Compensațiile pe 2020, încă în așteptare

Anastasiu este de părere că industria va fi afectată, dar într-un mod rezonabil, dar a ținut să precizeze că însă se mai așteaptă compensațiile pentru 2020.

„Compensaţiile pe anul 2020 încă nu au venit, iar pentru 2021 nimeni nu discută cu noi. În măsura în care va fi permis accesul cu certificatul verde sau cu testare, industria HoReCa va fi afectată în mod rezonabil de restricţii. Apreciem că există aproximativ 40.000 joburi la negru, iar în perioada pandemiei au dispărut 50-60.000 joburi din piaţă”, a afirmat Dragoș Anastasiu.

Criza de cipuri a lovit industria auto

La rândul său, Chris­tian von Albrichs­feld, CEO Continental Automotive România, a afirmat că a încurajat şi le-a recomandat foarte ferm angajaţilor să respecte sfaturile medicilor.

Legat de efectele problemei privind furnizarea de cipuri, el afirmă că această situaţie se va rezolva cândva în 2022.

„Avem problemă în lanţul de furnizare, acolo o să ai avem surprize, cred. Probleme cu minusul în producţie nu cred că vor fi. Acum se cumpără maşini, cerere este pe piaţă, dar cipurile nu sunt livrate într-un timp foarte scurt, nu aşa cum am avea nevoie noi de ele”, mai spune Chris­tian von Albrichs­feld.

Acesta consideră că există o aglomeraţie de crize, una fiind criza de cipuri.

Probleme au existat şi pe lanţul de aprovizionare. De asemenea, în energie au crescut preţurile, au fost probleme şi pe piaţa lemnului şi a materialelor de construcţie. Iar criza energetică în industrie este foarte accentuată.

Creșterile salariale au luat-o înaintea productivității

„Salariul minim pe economie a crescut cu 170% în ultimii 7 ani. Productivitatea în industrie nu a putut ţine pasul cu asta. Producem mai puţin decât am primit bani. Pe de altă parte, numărul de angajaţi la stat a crescut şi salariul mediu de la stat este cu 40% mai sus decât la privat. Cererea a crescut, dar producţia nu ţine cont de asta şi o vedem în inflaţie. Trebuie să creştem productivitatea şi să nu mai creştem artificial salarii. Avem nevoie de oameni care lucrează. 23% din populaţie lucrează în agricultură. În ţările din vest procentul e la 3-4%. Trebuie să ridicăm producţia, să combatem inflaţia”, a afirmat Chris­tian von Albrichs­feld.

Lipsa de componente, o problemă spinoasă

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, a vorbit despre sectorul auto, grav afectat de lipsa de componente.

„Producţia de maşini şi piese auto a scăzut cu 17,5% în luna august faţă de luna iulie. Opel închide o fabrică şi lasă 1.300 de şomeri. La BMW vedem o scădere cu 12,2% a livrărilor în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2. Avem o scădere de producţie industrială de patru puncte procentuale între august şi iulie şi avem 40% dintre companiile germane care raportează scăderi”, a declarat Andrei Cionca.

Legat de modul în care companiile germane răspund la problema pe lanţul de aprovizionare, 67% dintre companii cresc preţurile faţă de clienţi şi 34% caută furnizori noi şi 57% din companiile germane îşi extind stocurile şi îşi modifică strategia de business.

Dacia a raportat scăderi de 40% pe volumele livrate, în timp ce Ford a raportat scăderi de 67% pe volumele livrate.

Reformele sunt prioritare

Legat de PNRR, Andrei Cionca afirmă că cele 29,9 miliarde euro pot fi acea „bulă de oxigen” care să asigure creştere economică pentru anul viitor.

„Toate trebuie începute până în 2023 şi finalizate până în 2026. Rolul mediului e afaceri este să ne uităm atent şi să fim un fel de gardian al părţii guvernamentale: banii vor veni decât dacă noi facem reformele la care ne-am angajat. Ne-am angajat să facem 64 reforme cu peste 500 de obiective de parcurs. Pentru următoarele 6 luni avem 65 de ţinte de atins, dintre care 20 sunt obligatorii până la 31 decembrie”, a afirmat Andrei Cionca.

Primele 3 reforme, în ordinea importanţei, care trebuie implementate până la 31 decembrie sunt: aprobarea unei noi strategii anti-corupţie; implementarea a 150.000 de case de marcat, care să fie conectate direct la ANAF; adoptare a strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2021-2025 şi începerea aplicării planului de acţiune.

„Dacă aceste reforme nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR poate fi o soluţie şi poate să asigure o creştere economică în următorii 5 ani acolo unde au fost alocaţi, dar cu condiţia să facem reformele”, a mai pus Cionca.