Cea mai mare formaţiune parlamentară din Bulgaria, GERB-SDS, de centru-dreapta, a respins luni propunerea preşedintelui de a încerca să formeze un nou guvern, crescând probabilitatea alegerilor anticipate în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, proaspăt intrat în grupul ţărilor care folosesc moneda unică euro, transmit Reuters și Intellinews.
Bulgaria s-a apropiat de alte alegeri anticipate pe 12 ianuarie, după ce cea mai mare formațiune parlamentară din țară a refuzat mandatul președintelui Rumen Radev de a încerca să formeze un nou guvern, prelungind astfel ani de instabilitate politică în cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.
Guvernul de coaliţie al prim-ministrului Rosen Jeliazkov, susţinut de GERB-SDS, a demisionat luna trecută după săptămâni de proteste împotriva corupţiei endemice şi a unui nou buget care ar fi majorat unele taxe.
În conformitate cu Constituţia, preşedintele bulgar Rumen Radev i-a cerut luni în mod oficial lui Jeliazkov să încerce să formeze o nouă coaliţie.
Prim-ministrul demisionar Rosen Zhelyazkov a returnat imediat mandatul după ce l-a primit de la Radev, afirmând că coaliția sa de centru-dreapta GERB-UDF nu beneficiază de sprijinul suficient în parlamentul fragmentat de 240 de locuri pentru a asigura o majoritate stabilă.
„Având în vedere că suntem un partid consecvent și previzibil, voi returna mandatul exploratoriu ca fiind nereușit, permițând astfel dezvoltarea procedurii constituționale”, a declarat Zhelyazkov la o ceremonie la președinție, a raportat BTA.
Decizia sa deschide calea pentru a opta alegere parlamentară din Bulgaria din 2021. Zhelyazkov a propus data de 29 martie ca posibilă dată a alegerilor, argumentând că sfârșitul lunii martie ar fi de preferat unei perioade mai lungi de campanie politică, care ar putea reduce rata de participare la vot.
GERB-UDF deține 66 de locuri în parlament și a câștigat ultimele alegeri din octombrie 2024, dar a reușit să formeze un guvern abia în ianuarie 2025, după luni de negocieri de coaliție. Cabinetul lui Zhelyazkov a demisionat pe 11 decembrie 2025, în urma protestelor naționale împotriva proiectului de buget pentru 2026 și a acuzațiilor de corupție, dar a rămas în funcție în calitate de interimar, anunță Administrația Prezidențială din Bulgaria.
Este de aşteptat acum ca Radev să ofere celui de-al doilea grup politic ca mărime în parlament, reformiştii din PP-DB, şansa de a guverna, dar este probabil ca şi aceştia vor refuza oferta.
Radev va înmâna apoi mandatul unui partid la alegerea sa şi, dacă niciun grup nu va putea obţine majoritatea parlamentară, va dizolva adunarea şi va convoca alegeri anticipate. Ar fi al optulea scrutin din Bulgaria în doar patru ani.
În ciuda acestei incertitudini, Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie, conform programului. Cu toate acestea, are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera absorbţia fondurilor UE în infrastructura sa şubredă, pentru a încuraja investiţiile străine şi pentru a eradica corupţia endemică la nivel de stat, notează Reuters.
Coaliţia GERB-SDS a câştigat ultimele alegeri, în octombrie 2024, dar a preluat puterea abia în ianuarie 2025, după luni de negocieri, şi a avut nevoie de sprijinul altor partide din legislativul divizat.
Conform Constituției, Radev ar trebui să acorde acum celui de-al doilea grup parlamentar ca mărime, Schimbarea continuă – Bulgaria democratică (CC-DB), șansa de a forma un guvern. Cu toate acestea, parlamentarii CC-DB au indicat deja că vor returna mandatul imediat, ceea ce face ca alegerile anticipate să fie inevitabile.
Dacă și a doua încercare eșuează, președintele poate acorda un al treilea mandat unui partid la alegerea sa. Dacă toate cele trei încercări se vor dovedi fără succes, Radev trebuie să dizolve parlamentul, să numească un guvern interimar și să convoace alegeri anticipate în termen de două luni.
Bulgaria se află într-un impas politic și a organizat alegeri repetate timp de mai bine de patru ani, ceea ce evidențiază diviziunile profunde din parlament și încrederea scăzută a publicului în instituțiile statului.
Cea mai recentă incertitudine survine la doar câteva săptămâni după ce Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea membru al acesteia. Deși țara a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderare, instabilitatea politică susținută ar putea împiedica eforturile de absorbție a fondurilor UE, modernizarea infrastructurii, atragerea investițiilor străine și combaterea corupției profund înrădăcinate.
Guvernul lui Zhelyazkov a fost investit pe 16 ianuarie 2025, după alegerile anticipate din octombrie 2024 – al șaptelea scrutin în trei ani și jumătate – evidențiind dificultățile persistente în formarea unor coaliții de guvernare durabile în statul balcanic.