Camera Deputaţilor, vot important! Anul 2026, desemnat oficial Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc și Anul Grigore Constantin Moisil

Camera Deputaţilor a votat, miercuri, cu 260 de voturi pentru, un vot conta şi 40 de abţineri proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că proiectul merge la promulgare la preşedinte.

Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc, desemnat

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc, în semn de recunoaştere a rolului determinant al Partidului Naţional Român, al Partidului Ţărănesc şi al Partidului Naţional Ţărănesc în construcţia statului român modern, în consolidarea democraţiei şi în apărarea valorilor creştin-democrate.

Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, educaţionale sau ştiinţifice dedicate marcării centenarului Partidului Naţional Ţărănesc.

Partidul Național-Țărănesc (abreviat PNȚ) a fost un partid politic format la data de 10 octombrie 1926 prin fuziunea Partidul Național Român din Transilvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Țărănesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache).

Partidul s-a afirmat în perioada interbelică ca alternativă de guvernământ la Partidul Național Liberal (PNL) și ca o forță care a susținut menținerea regimului democratic-constituțional, în contextul creșterii tendințelor totalitare fasciste. Partidul a fost scos în afara legii la 31 martie 1938, când a fost instaurată dictatura regală.

După Al Doilea Război Mondial s-a încheiat, formațiunea a revenit în legalitate și a fost principală forță politică care s-a opus ocupației sovietice a României. Liderii PNȚ au fost persecutați pentru curajul lor (ulterior membrii supraviețuitori fiind urmăriți de Securitate, e.g., Ion Diaconescu), fiind condamnați ilegal și abuziv la ani grei de închisoare de comuniști, unde mulți dintre ei, inclusiv Iuliu Maniu și Ion Mihalache, și-au găsit sfârșitul. Partidul a fost ulterior desființat de comuniști la data de 29 iulie 1947.

Partidul continuator al Partidului Național Țărănesc (PNȚ) în politica românească în perioada postdecembristă este Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), refondat de Corneliu Coposu.

Anul 2026, desemnat și Anul Grigore Constantin Moisil

De asemenea, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 293 de voturi favorabile şi 7 abţineri, proiectul de lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Grigore Constantin Moisil. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că proiectul merge la promulgare, la preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca „Anul Grigore Constantin Moisil”, în semn de cinstire a memoriei şi a contribuţiilor deosebite aduse de academicianul Grigore Moisil în domeniul matematicii, informaticii şi al dezvoltării ştiinţei în România.

Sărbătorirea Anului Grigore Constantin Moisil poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de către instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, precum şi de către persoane fizice şi persoane juridice, inclusiv organizaţii neguvernamentale, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări culturale, educative, cu caracter social sau ştiinţific.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit un grup de lucru pentru analiza proiectelor de lege privind reducerea numărului de parlamentari

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit, miercuri, formarea unui grup de lucru care să analizeze proiectele de lege care vizează reducerea numărului de parlamentari. Grupul de lucru ar urma să fie format din 15 deputaţi, conform ponderii partidelor, iar grupurile parlamentare urmează să transmită până săptămâna viitoare propunerile.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a decis, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul Permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaţilor neafiliaţi, pentru analiza proiectelor care vizează reducerea numărului de parlamentari.

„Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii şi criterii unitare, fără a afecta competenţele şi parcursul legislativ al comisiilor sesizate”, arăta comisia.

Potrivit deputaţilor, necesitatea unei asemenea abordări rezultă şi din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică, în condiţiile în care articolul 62 alin. (3) din Constituţie impune stabilirea numărului de deputaţi şi senatori în raport cu populaţia ţării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare şi a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripţii.

Totodată, norma de reprezentare şi pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaţilor.

„Reducerea acestui număr produce, în consecinţă, efecte asupra normei de reprezentare şi asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecinţelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităţilor naţionale. În acest context, apreciem că lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituţiei şi a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalităţii votului; proporţionalitatea dintre populaţie şi numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate şi în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru judeţele cu populaţie redusă; protejarea reprezentării minorităţilor naţionale, potrivit Constituţiei şi legislaţiei aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaţilor şi Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripţiilor electorale”, se precizează în adresa transmisă conducerii Camerei Deputaţilor.