Câte clădiri cu bulină roșie sunt în București. Suntem capitala cu unul dintre cele mai ridicate riscuri seismice

Cutremurul din Turcia readuce în atenție problema clădirilor cu risc seismic. Câte clădiri cu bulină roșie sunt în București? Acestea sunt în pericol să cadă la primul cutremur major.

Este vorba despre 361 de imobile încadrate în categoria 1 de risc seismic, respectiv pericol major de prăbușire. Cu toate acestea, municipalitatea a expertizat in ultimii doi ani doar 35 de cladiri.

Câte clădiri cu bulină roșie sunt în București. Mult mai multe decât figurează ”oficial”

Deși oficial în București există doar 361 de clădiri încadrate în așa-numita „clasă 1 de risc seismic”, corespunzătoare infamei „buline roșii”, în realitate numărul imobilelor din Capitală care riscă, în caz de cutremur, să se prăbușească ori să sufere grave avarii structurale, este mult mai mare.

Mai exact, pe lista imobilelor „sensibile” din Capitală există, în plus, un număr de 1.600 de clădiri încadrate în așa-numita categorie „Urgențe”. Indicativul „urgență” a fost aplicat în urma unor expertize tehnice făcute în anii 1990.

Conform unui inginer structurist consultat de Digi24.ro, marea majoritate a acestor clădiri ar intra acum automat în „clasa 1 risc seismic”, dacă ar fi re-expertizate. Lucru pe care autoritățile nu se prea grăbesc să-l facă: în ultimii 25 de ani, primăria a reexpertizat doar 476 de astfel de clădiri: 347 au fost trecute în „clasa 1”, iar 107 în „clasa 2”.

În prezent, reexpertizarea tehnică a acestor blocuri este lăsată la dispoziția asociațiilor de locatari. Astfel, în acest moment, în București au rămas peste 1.600 de „blocuri-fantomă”: ele nu sunt reîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare deși, dacă acest lucru s-ar face, există mari șanse ca respectivele clădiri să intre în categoria „bulinei roșii”.

Simulare de seism: cel puțin 3.000 de morți „calculați”

În cadrul exercițiului „Seism 2018”, făcut în același an de ISU – practic o simulare a producerii unui curent major în Capitală, autoritățile au explicat pe un ton calm la ce să ne așteptăm: cel puțin 3.000 de morți, 5.000 de răniți, 40.000 de bucureșteni rămași fără adăpost, 35.000 fără curent și 45.000 fără apă de niciun fel.

Vorbim de „victime virtuale”: pixeli introduși într-un soft de criză care aprinde niște beculețe în centrele de comandă.

La cutremurul din 1977, au existat peste 1.500 de morți și 33 de clădiri prăbușite. Practic, de atunci și până în prezent, șansele unui bucureștean de a muri la cutremur s-au dublat, conform simulării ISU.

Iar simularea a luat în calcul exact datele „oficiale”, conform cărora avem 700+ clădiri încadrate în clasele RS I și RS 2 de risc seisimic. Oficial, în litera legii, „Urgențele”, deși prezintă risc seismic, nu există.

Cum se poate schimba, la propriu, harta orașului, dacă luăm în calcul și „urgențele”, se poate vedea din analizele și grafice făcute pe dupacutremur.ro de către experți independenți.

„Sunt 1.600 de clădiri-fantomă. În statisticile oficiale ele sunt lăsate într-o zonă gri, chiar neagră. Pentru că ele nu există”, a spus inginerul structurist pentru Digi24.ro.

• Anul 2016: 38
• Anul 2017: 18
• Anul 2018: 22
• Anul 2019: 37
• Anul 2020: 3
• Anul 2021: 1
• Anul 2022: 34

Total: 153

Sursa: A.M.C.C.R.S.

Bugetul pentru consolidări

• Anul 2020: 80.072.000 de lei
• Anul 2021: 35.000.000 de lei
• Anul 2022: 10.700.00 de lei

Sursa: A.M.C.C.R.S.

Numărul clădirilor cu risc seismic

• 363: clasa I de risc seismic
• 374: clasa II de risc seismic

Consolidări – situaţia actuală

• 97 de clădiri cu risc seismic I: pregătiri de consolidare
• 200 de clădiri: în curs de expertizare
• 6 monumente istorice: au primit finanțare prin PNRR