Ce este un ”pașaport carbon”? Se raționalizează călătoriile, vom pleca în functie de o cotă de carbon personală, care nu poate fi depășită
Ce este un ”pașaport carbon”? Termenul a început să fie din ce în ce mai des folosit în contextul impactului negativ al turismului asupra mediului. Acesta a devenit atât de sever, încât unii sugerează că schimbări drastice ale obiceiurilor noastre de călătorie sunt inevitabile.
Într-un raport din 2023 care a analizat viitorul călătoriilor durabile, se stipulează că „pașapoartele de carbon” vor deveni în curând o realitate dacă industria turismului speră să supraviețuiască, potrivit CNN.
Ce este un ”pașaport carbon”? Amprenta medie anuală de carbon a unei persoane e de 4 tone și trebuie să scadă
Ideea unui pașaport de carbon se concentrează pe faptul că fiecărui călător i se atribuie o alocație anuală de carbon pe care nu o poate depăși. Aceste indemnizații pot apoi să „raționeze” călătoriile.
Acest concept poate părea extrem, dar ideea cotelor personale de carbon nu este nouă. Un concept similar (numit „comerț personal de carbon”) a fost discutat de Parlamentul Regatului Unit în 2008, înainte de a fi închis din cauza complexității percepute și a posibilității de rezistență publică.
Amprenta medie anuală de carbon pentru o persoană din SUA este de 16 tone – una dintre cele mai mari rate din lume. În Marea Britanie, această cifră se situează la 11,7 tone, încă de peste cinci ori mai mult decât cea recomandată de Acordul de la Paris pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5 Celsius (2,7 Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale.
La nivel global, amprenta medie anuală de carbon a unei persoane este mai aproape de 4 tone. Dar, pentru a avea cele mai bune șanse de a preveni creșterea temperaturii să depășească 2 grade Celsius, amprenta medie globală de carbon trebuie să scadă la sub două tone până în 2050. Această cifră echivalează cu aproximativ două zboruri dus-întors între Londra și New York.
Sunt vizare călătoriile aeriene
Un raport recent prezice că vom vedea pașapoartele carbon în acțiune până în 2040. Cu toate acestea, în ultimul an au fost puse în aplicare mai multe legi și restricții care sugerează că obiceiurile noastre de călătorie ar putea fi deja pe punctul de a se schimba.
Între 2013 și 2018, cantitatea de CO₂ emisă de aeronavele comerciale la nivel mondial a crescut cu 32% . Îmbunătățirile în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil se reduc încet emisiile pe pasager. Dar cercetările din 2014 au descoperit că, indiferent de eforturile industriei de a-și reduce emisiile de carbon, acestea vor fi depășite de creșterea traficului aerian.
Pentru ca reducerea emisiilor să aibă un efect semnificativ, prețurile biletelor ar trebui să crească cu 1,4% în fiecare an, descurajând unii oameni să zboare. Cu toate acestea, în realitate, prețurile biletelor au scăzut .
Unele țări europene încep să ia măsuri pentru a reduce călătoriile aeriene. Începând cu 1 aprilie 2023, pasagerii zborurilor pe distanțe scurte și aeronavelor mai vechi din Belgia au fost supuși unor taxe majorate pentru a încuraja formele alternative de călătorie.
La mai puțin de două luni mai târziu, Franța a interzis zborurile interne pe distanțe scurte , unde aceeași călătorie poate fi efectuată cu trenul în două ore și jumătate sau mai puțin. Se așteaptă ca Spania să urmeze exemplul.
O schemă similară ar putea fi la orizont și pentru Germania. În 2021, un sondaj YouGov a constatat că 70% dintre germani ar sprijini astfel de măsuri de combatere a schimbărilor climatice dacă ar fi disponibile rute alternative de transport, cum ar fi trenurile sau navele.
Croazierele și carbonul
Nu doar călătoriile cu avionul sunt criticate. O investigație a Federației Europene pentru Transport și Mediu în 2023 a constatat că navele de croazieră pompează în atmosferă de patru ori mai multe gaze sulfurice (care provoacă ploi acide și mai multe afecțiuni respiratorii ) în atmosferă decât toate cele 291 de milioane de mașini ale Europei la un loc.
Statistici ca acestea au forțat destinațiile europene să ia măsuri împotriva industriei de croazieră. În iulie, consiliul din Amsterdam a interzis navelor de croazieră să acosteze în centrul orașului, în încercarea de a reduce turismul și poluarea – o inițiativă care a avut succes în alte părți.
În 2019, Veneția a fost cel mai poluat port european, din cauza numărului mare de vizite pe nave de croazieră. Dar a scăzut pe locul 41 în 2022, după ce interzicerea navelor mari de croazieră de a intra în apele orașului a redus poluanții atmosferici de la navele din Veneția cu 80%.
