Ce s-a greșit la renovarea de la Bojdeuca lui Creangă. Proiectul nu a fost pentru ”readucerea monumentului la forma inițială”
Ce s-a greșit la renovarea de la Bojdeuca lui Creangă. Scandalul a izbucnit după ce Consiliul Județean Iași a făcut publice imaginile cu felul în care arată monumentul după lucrările de reabilitare, iar internetul ”a luat foc”.
În principal, oamenii s-au arătat nemulțumiți de faptul că totul e prea nou și prea modern, astfel că vizitatorii muzeului nu-și mai pot face o idee despre cum se trăia la finalul secolului trecut.
În ciuda faptului că președintele CJ Iași, Costel Alexe, a reacționat și a explicat că renovarea a fost făcută respectând întru totul proiectul, autoritățile au reacționat: Ministerul Culturii a trimis Corpul de Control la Bojdeucă, iar Academia Română s-a arătat revoltată de felul în care s-a intervenit asupra monumentului.
Ce s-a greșit la renovarea de la Bojdeuca lui Creangă. Explicațiile specialiștilor
Internauții au criticat faptul că s-a pus încălzire în pardoseală, amfiteatrul și pavelele din curte, că s-ar fi pus parchet, gresie și faianță.
Bobi Apăvăloaei, directorul Direcției pentru Cultură Iași, instituția care a avizat proiectul, a declarat pentru Hotnews că avizul a dat după aprobarea în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, iar lucrările efectuate respectă avizul.
„Are aviz de la Cultură, proiectul a fost studiat în ședința Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din decembrie 2019, tot în decembrie 2019 Direcția Județeană pentru Cultură a emis avizul în urma consultării Comisiei. Proiectul a fost realizat de unul dintre membrii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice – domnul Corneliu Ciobănașu (n.r. a murit în septembrie 2022)- și președintele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Proiectul pus în practică a respectat avizul, s-a și făcut recepția lucrărilor. Eu am și semnat acest proces verbal de recepție.” a explicat acesta.
Acesta este de părere că lucrările nu au mutilat bojdeuca, amfiteatrul din curte fiind făcut din anii 80, atunci când a dispărut și lutul de pe podea fiind înlocuit cu dușumea din lemn. Directorul mai spune că în bojdeucă nu s-au folosit termopane, parchet, gresie și faianță, acestea fiind folosite doar la clădirea de alături.
„Lucrările nu au mutilat bojdeuca. Așa cum a fost ea la ultima restaurare din 1985, la fel s-a făcut și acum. Practic s-a menținut aceeași formă, aceleași materiale. Bineînțeles, elementele din lemn contaminate biologic, cu ciuperci, cu bacterii, fungi, au fost restaurate unde s-a putut, unde nu, s-au înlocuit cu elemente identice. Unde a fost dușumea din stejar care trebuia înlocuită, s-a pus dușumea din stejar, tocurile ușilor, geamurilor, au fost restaurate, s-a pus sticlă artizanală, șindrilă din lemn a existat înainte, s-a pus șindrilă nouă.
Principiile folosite sunt în mare ca la restaurarea bisericilor din lemn, elementele putrezite se înlocuiesc, nu există posibilitatea de se refolosi. Amfiteatrul exista încă din 1985, acolo este un complex muzeal deschis manifestărilor, evenimentelor culturale. Pardoseala în bojdeucă este din dușumea, parchetul este în clădirea anexă, în clădirea rezervată muzeografilor și bibliotecii, depozitelor, acolo e și greșie și faianță. dar nu s-a folosit la bojdeucă, nu s-a folosit nici tablă, nici termopane, cum vă spuneam. Este o discuție inventată în acest weekend în care tot felul de știri s-au rostogolit fără a fi verificate. ”, a explicat Bobi Apăvăloaei.
Explicații pentru încălzirea din pereți
În ceea ce privește încălzirea în pereți, directorul Direcției pentru Cultură Iași spune că alternativa era reșoul sau caloriferul, care ar fi stârnit iarăși critici.
„Avem totuși nevoie de o temperatură constantă, nu pentru vizitatori, nu pentru personal, cât pentru piesele de patrimoniu. Fiindcă dacă le ținem în umezeală, în alternanță cald-frig, ele se distrug. Soluția a fost să optăm între reșouri, radiatoare, calorifere sau această încălzire ascunsă în perete. Ce ar fi fost mai tragic să punem niște calorifere, aeroterme, să stăm cu reșoul ca în anii 60-70? Nu ne-ar fi dat nici pompierii aviz”, a explicat Apăvăloaie.
Restaurarea ar fi putu îndrepta erorile din anii 80
Prof. arh. Dan Marin este de părere că principala problemă este faptul că bojdeuca a devenit anexa amfiteatrului din piatră.
„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială. Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80”, a explicat pentru HotNews.ro Dan Marin.
Explicațiile Consiliului Județean Iași
Cu o reacție a venit, marți, și președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe. Acesta a explicat că nu s-au pus termopane, parchet și faianță.
„Nu există geamuri termopan, gresie, faianță, parchet sau alte materiale care să fi alterat structura sau aspectul Bojdeucii. Toate intervențiile s-au dăcut cu resturatori avizați, s-au folosit atât materiale, cât și tehnici tradiționale în restaurarea Bojdeucii. Doar câteva exemple. Pentru geamuri s-a folosit sticlă artizanală.
Tavanul și grinzile au fost restaurate, nu înlocuite. S-a înlocuit doar o parte a pardoselii, care era putrezită, cu același material ca cel inițial. Șița era, de asemenea, putrezită și a fost înlocuită cu șiță bătută manual de meșteri populari”, a scris Costel Alexe pe pagina de Facebook.
Acesta a explicat că bojdeuca a mai trecut prin alte cinci procese de renovare/restaurare/reprofilare, ultimul în anii 1984 – 1985, moment în care s-au făcut mai multe modificări structurale, care au fost considerate necesare la acel moment.
Acesta a scris că restaurarea bojdeucii a costat doar 699.460,78 lei fără TVA, ceea ce înseamnă în jur de 140.000 de euro.
