Cum arăta Bojdeuca lui Creangă în 1889, la moartea scriitorului. Prima renovare, făcută în 1914

În căsuța mică din cartierul ieșean Țicău a trăit scriitorul în ultimii 17 ani din viață și tot aici și-a găsit sfârșitul. Apoi, locuința a rămas părăsită. Cum arăta Bojdeuca lui Creangă în 1889, după moartea scriitorului?

Ion Creangă a murit într-o zi friguroasă de iarnă, chiar în ajun de Anul Nou, pe 31 decembrie 1889. Tinca Vartic a fost femeia care i-a fost alături până în ultima clipă.

Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat în 1918, și cel mai vizitat Muzeu din rețeaua Muzeul Național al Literaturii Române Iași, iar recenta lui renovare a generat un scandal național.

Cum arăta Bojdeuca lui Creangă în 1900. Casa era o ruină încă din timpul vieții scriitorului

În casa din cartierul Țicău se spune că l-a primit Ion Creangă deseori pe poetul Mihai Eminescu, bunul său prieten. Ba chiar în anul 1876, Eminescu a locuit aici vreme de jumătate de an.

Tot în această casă, Creangă avea o mulțime de pisici pe care le botezase cu nume unor persoane reale din viața sa. Bunăoară, scriitorul a avut întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara, la fel ca mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.

„În bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afară şi pe vremea asta, în 18 spre 19 septembrie. De aveţi răbdare, că bunătate întotdeauna aţi avut, veţi întreba poate, unde-i bojdeuca mea? Vă voi răspunde respectuos: în mahalaua Ţicău, ce-i mai zic şi Valea plângerei, strada Ţicăul de sus, no. 4 (dacă se mai poate numi stradă o hudicioară dosnică, plină de noroiu păn’ la genunchi, când sunt ploi mari şi îndelungate, zise şi putrede, şi la secetă geme colbul pe dânsa).

Iar bojdeuca de căsuţă în care locuiesc e de vălătuci şi povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi rezămată în vreo 24 de furci de stejar şi acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiţă toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu şi sfârşind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum. Aşa m-am deprins. Răposatul Conta şi Lambrior ştiau căsuţa mea. Pompiliu, d-l. Nica şi mai ales bietul Eminescu, de asemenea” (pasaj din scrisoarea lui Creangă către Titu Maiorescu)

Renovată în 1914

După moartea scriitorului, casuța a fost dată uitării și starea sa s-a degradat și mai tare.

Abia în anul 1914, autoritățile ieșene au decis restaurarea casei unde a locuit o bună parte din viață „Nică”. Bojdeuca lui Ion Creangă din cartierul ieșean Țicău a devenit astfel prima casă memorială din România.

Restaurarea a durat patru ani, timp în care casa a fost refăcută total, în ciuda faptului că România trecea printr-un război mondial.