Cea mai impresionantă stație de metrou din București este stația Titan. Nu există niciun stâlp care să susțină tavanul curbat, iar deschiderea este extrem de mare. La mijloc a fost vorba despre o lucrare inginerească impresionantă.
Bolta de deasupra peroanelor şi a liniilor de metrou a reprezentat o mare provocare pentru acea vreme.
Șantierul a început în anul 1977, abia după ce soții Ceaușescu și-au dat acordul, fiind impresionați de proiectul realizat de echipa de ingineri și arhitecți.
Un alt aspect al acestui proiect inedit a fost tehnica folosită pentru realizarea stației, o soluţie de pionierat pentru anii ‘70 și care a fost folosită în România pentru prima oară chiar aici. Este vorba despre îngheţarea solului.
Pământul din această zonă, de sub parcul IOR, a fost transformat în permafrost timp de 90 de zile, prin injectarea de azot lichid direct în sol. În afara țării această metodă a mai fost folosită la realizarea stațiilor de metrou din alte state, dar pentru România era o adevărată premieră.
Această tehnologie n-a mai fost folosită și pentru realizarea altor stații pentru că era foarte scumpă, deci nu reprezenta o opțiune reală pentru construirea magistralelor de metrou sub regimul comunist.
De ce a fost totuși folosită înghețarea solului aici? Din necesitate. Fiind vorba despre cartierul Balta Albă, era vorba despre un pământ mlăștinos, în care este foarte dificil să sapi tuneluri, deoarece acestea se pot surpa în orice clipă din cauza solului nisipos și mlăștinos.
Prin înghețare, constructorii aveau suficient timp pentru a termina tunelurile din zona respectivă. Odată ce tunelurile a fost gata, riscul de surpare, după dezghețarea solului, a dispărut datorită formei lor cilindrice. Așadar, și forma stației, cu bolta imensă, are nu doar un rol estetic.
Lucrările au durat 4 ani, în luna decembrie a anului 1981 stația Titan fiind inaugurată.
De când a fost dată în folosință, stația de metrou Titan nu a fost niciodată renovată sau consolidată.