Cea mai mare îngrijorare a românilor în 2022. Studiul care parcă ne-a citit gândurile tuturor
Cea mai mare îngrijorare a românilor în acest an este creşterea preţurilor, cel puțin asta arată un stiudiu recent. Cu toate că ei se declară mai optimişti decât în trecut, potrivit unui studiu Ipsos care a acoperit 33 de ţări.
Cea mai mare îngrijorare a românilor în 2022 este creșterea prețurilor
Românii au avut un an dificil într-o măsură mult mai mare comparativ cu media ţărilor investigate, însă se declară optimişti cu privire la 2022. Pe de altă parte, aceştia sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, nu cred că vom deveni mai toleranţi cu ceilalţi şi sunt sceptici în privinţa vaccinării masive anti-COVID-19 la nivel mondial.
Mai bine de jumătate (56%) dintre persoanele intervievate în cele 33 de ţări consideră probabil ca în 2022 peste 80% din populaţia globului să se vaccineze cu cel puţin o doză împotriva COVID-19. Respondenţii din ţările latino-americane (Peru – 81%, Brazilia – 76%, Mexic – 75%), precum şi cei din China (80%), Malaysia (79%) sau India (75%) sunt cei mai optimişti. Europenii se numără printre cei mai neîncrezători la acest capitol – în special cetăţenii din Ungaria (29%), Polonia, Germania (33%, fiecare) sau Elveţia (34%).
Îngrijorare crescută și în alte privințe
Tot într-o zonă de scepticism se situează şi românii: 44% dintre conaţionalii noştri sunt de părere că e puţin probabil ca minimum o doză de vaccin anti-coronavirus să fie administrată în rândul a peste 80% dintre cetăţenii Planetei, în cursul anului 2022. Mai încrezători se arată românii cu vârste cuprinse între 35-49 ani (50% nivel de acord), persoanele cu educaţie medie (48%), respectiv cei care sunt proprietarii unei afaceri (47%).
Majoritatea celor intervievaţi (60%) cred că în 2022 se vor înregistra mai multe fenomene meteo extreme faţă de 2021. Cetăţenii din ţările europene afectate de inundaţii în cursul anului trecut sunt mai înclinaţi să răspundă afirmativ la acest capitol – Olanda (72%), Marea Britanie (69%), Italia (68%) sau Belgia (66%). România se situează aproape de media globală (57% nivel de acord).
Pe plan global, 45% dintre respondenţi se aşteaptă ca numărul călătoriilor cu avionul să se reducă faţă de 2019, anul dinaintea pandemiei. Ies în evidenţă aici în special ţările asiatice – China (68% nivel de acord), Singapore (67%) sau Malaysia (66%). Şi la acest capitol România se încadrează în media globală (44% nivel de acord).
Prețurile ar putea crește masiv
La nivel mondial, 3 din 4 consumatori se aşteaptă ca preţurile să crească mai rapid decât veniturile populaţiei. Românii se situează în topul naţiunilor îngrijorate de acest fenomen (85% nivel de acord), în contextul unei inflaţii record şi creşterii alarmante a preţurilor pentru gaze naturale şi energie. Bărbaţii din România sunt în general mai preocupaţi de acest aspect prin comparaţie cu femeile (88% vs 82%); niveluri de îngrijorare peste media naţională se înregistrează în rândul românilor cu educaţie superioară (93%), respectiv a celor cu vârste cuprinse între 35-49 ani (92%).
Un nivel similar de îngrijorare îl manifestă cetăţenii din Rusia (88%), Chile (85%) sau Olanda (85%).
O treime dintre participanţii la studiu (35%) se aşteaptă la prăbuşirea principalelor burse globale în 2022 – o scădere cu 5 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară a studiului, desfăşurată în 2020. România se încadrează în media globală (33% nivel de acord), în timp ce Polonia (55%) şi Rusia (48%) se numără printre naţiunile europene cele mai îngrijorate de acest aspect.
Românii sunt sceptici și în alte privințe
Referitor la capitolul Tehnologie – românii sunt sceptici că Guvernul va introduce în 2022 reguli stricte pentru companiile mari din acest domeniu. 6 din 10 respondenţi – atât pe plan global cât şi în România – sunt de părere că în 2022 mult mai mulţi oameni îşi vor trăi vieţile în mediul virtual. Japonezii sunt cel mai puţin de acord cu această afirmaţie (18%), dat fiind faptul că tehnologia şi mediul digital reprezintă deja părţi esenţiale ale culturii nipone contemporane.
În general, românii se situează în jurul mediei globale la aproape toate aceste capitole, mai puţin cele referitoare la dezastrele naturale – unde 27% dintre conaţionali cred că acest lucru este probabil să se întâmple în cursul anului 2022 – sau folosirea armelor nucleare într-un conflict (29%).
La fel ca în ediţia precedentă a studiului, 75% dintre respondenţi se declară hotărâţi să adopte rezoluţii personale pentru a face anumite lucruri cu privire la ei sau la cei din jur.
Anul trecut s-a simţit diferit pentru români
9 din 10 conaţionali declară că 2021 a fost un an dificil pentru România, comparativ cu 77% dintre respondenţii la nivel global care cred acelaşi lucru despre ţara lor. Este cel mai mare procent înregistrat la acest capitol, la paritate cu Spania sau Coreea de Sud. Mai mult, 68% dintre români cred că 2021 a fost un an prost pentru ei şi familiile lor – peste media ţărilor participante la studiu (58%) şi similar unor ţări latin-americane precum Brazilia (70%), Peru (69%), Mexic (68%) sau Argentina (66%).
Cu toate acestea, românii sunt optimişti că 2022 va aduce lucruri mai bune faţă de 2021: 8 din 10 concetăţeni sunt de acord cu această afirmaţie, la un nivel apropiat de media globală. Mai încrezătoare se arată persoanele cu educaţie scăzută (100% acord), proprietarii de afaceri (88%) sau tinerii sub 35 de ani (86%). În acelaşi timp, 88% dintre români vor să adopte rezoluţii personale în 2022, ceea ce ne plasează peste media globală, la un nivel similar cu Argentina, Africa de Sud (89%, fiecare) sau Chile (88%).
Studiul Ipsos s-a desfăşurat online în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2021, în rândul cetăţenilor adulţi din 33 de ţări. Eşantionul a inclus un număr total de 22.023 de adulţi cu vârste cuprinse între 18-74 ani în Statele Unite, Canada, Israel, Malaysia, Africa de Sud şi Turcia şi respectiv 16-74 ani în alte 27 de ţări (inclusiv România).
Mărimea eşantionului a fost de 500 sau 1.000 interviuri la nivel de ţară, iar eroarea de eşantionare este de +/- 3.5% pentru eşantioanele de 1.000 interviuri, respectiv +/- 5.0% pentru eşantioanele de 500 interviuri, la un interval de încredere de 95%.
