Folosit frecvent în întreaga lume, cel mai banal medicament pentru durere influențează comportamentul. Este concluzia la care au ajuns oamenii de știință de la Universitatea de Stat din Ohio după un studiu.
Cel mai frecvent utilizat analgezic la nivel mondial – și unul dintre cele mai consumate medicamente din SUA – ar putea avea efecte mult mai ample decât simpla ameliorare a durerii.
Acetaminofenul, cunoscut și sub denumirea de paracetamol și comercializat pe scară largă sub numele de Tylenol și Panadol, poate crește și apetitul pentru risc, potrivit unui studiu din 2020 care a măsurat schimbările în comportamentul oamenilor aflați sub influența medicamentului.
„Acetaminofenul pare să reducă emoțiile negative ale oamenilor atunci când iau în considerare activități riscante – pur și simplu nu se mai simt la fel de speriați”, a explicat neuroscientistul Baldwin Way de la Universitatea de Stat din Ohio atunci când au fost publicate rezultatele studiului.
„Având în vedere că aproape 25% din populația SUA consumă acetaminofen în fiecare săptămână, reducerea percepției riscului și creșterea asumării riscurilor ar putea avea efecte importante asupra societății.”
Concluziile se adaugă la un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că efectele acetaminofenului asupra reducerii durerii se extind și asupra diverselor procese psihologice, diminuând receptivitatea oamenilor la sentimentele de durere, reducând empatia și chiar atenuând funcțiile cognitive.
În mod similar, cercetarea sugerează că capacitatea afectivă a oamenilor de a percepe și evalua riscurile poate fi potențial modificată sau afectată atunci când iau acetaminofen.
Deși efectele pot fi ușoare – și ar trebui considerate ipotetice pentru moment – ele merită menționate, având în vedere că acetaminofenul este cel mai comun ingredient medicamentos din America, prezent în peste 600 de tipuri diferite de medicamente eliberate fără rețetă și pe bază de rețetă.
Într-o serie de experimente la care au participat peste 500 de studenți universitari, Way și echipa sa au măsurat modul în care o singură doză de 1.000 mg de acetaminofen (doza maximă recomandată pentru adulți) administrată aleatoriu participanților a afectat comportamentul lor de asumare a riscurilor, în comparație cu placebo-urile administrate aleatoriu unui grup de control.
În fiecare dintre experimente, participanții trebuiau să umfle un balon neumflat pe ecranul unui computer, fiecare pompare aducând câștiguri imaginare.
Instrucțiunile lor erau să câștige cât mai mulți bani imaginari posibil, umflând balonul cât mai mult posibil, dar având grijă să nu spargă balonul, caz în care ar fi pierdut banii.
Rezultatele au arătat că elevii care au luat acetaminofen au fost mult mai dispuși să-și asume riscuri în timpul exercițiului, în comparație cu grupul placebo, mai prudent și conservator. În ansamblu, cei care au luat acetaminofen au umflat (și spart) baloanele mai mult decât cei din grupul de control.
„Dacă sunteți reticent la riscuri, s-ar putea să pompați de câteva ori și apoi să decideți să încasați banii, pentru că nu doriți ca balonul să se spargă și să vă pierdeți banii”, a spus Way, conform Sciencealert.
„Dar pentru cei care iau acetaminofen, pe măsură ce balonul crește, credem că au mai puțină anxietate și mai puține emoții negative cu privire la cât de mare devine balonul și la posibilitatea ca acesta să se spargă.”
În completarea simulării cu balonul, participanții au completat și chestionare în timpul a două dintre experimente, evaluând nivelul de risc pe care îl percepeau în diferite scenarii ipotetice, cum ar fi parierea venitului pe o zi pe un eveniment sportiv, săritura cu coarda elastică de pe un pod înalt sau conducerea unei mașini fără centură de siguranță.
Într-unul dintre sondaje, consumul de acetaminofen părea să reducă riscul perceput în comparație cu grupul de control, deși într-un alt sondaj similar nu s-a observat același efect.
Deși un experiment de acest gen nu reflectă neapărat modul în care acetaminofenul ar putea afecta oamenii în scenarii din viața reală, pe baza unei medii a rezultatelor din diferite teste, echipa a concluzionat că există o relație semnificativă între administrarea de acetaminofen și alegerea unui risc mai mare, chiar dacă efectul observat pare ușor.
Cu toate acestea, cercetătorii au recunoscut că efectele aparente ale medicamentului asupra comportamentului de asumare a riscurilor ar putea fi interpretate și prin prisma altor tipuri de procese psihologice, cum ar fi, de exemplu, reducerea anxietății.
„Este posibil ca, pe măsură ce balonul crește în dimensiune, cei care iau placebo să simtă o anxietate din ce în ce mai mare cu privire la o eventuală explozie”, au explicat cercetătorii.
„Când anxietatea devine prea mare, ei pun capăt experimentului. Acetaminofenul poate reduce această anxietate, ducând astfel la asumarea unui risc mai mare.”
Explorarea unor astfel de explicații psihologice alternative pentru acest fenomen – precum și investigarea mecanismelor biologice responsabile pentru efectele acetaminofenului asupra alegerilor oamenilor în situații de acest gen – ar trebui abordate în cercetările viitoare, a afirmat echipa.
În ciuda impactului potențial al efectului acetaminofenului asupra percepției riscului de către oameni, medicamentul rămâne totuși unul dintre cele mai importante și utilizate medicamente din lume, considerat un medicament esențial de către Organizația Mondială a Sănătății, chiar dacă alte întrebări rămân fără răspuns.
„Avem nevoie de mai multe cercetări privind efectele acetaminofenului și ale altor medicamente eliberate fără rețetă asupra alegerilor și riscurilor pe care le asumăm”, a afirmat Way.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience.