Cel mai dur mesaj de la șeful NATO: „Cheltuiți mai mult pentru apărare sau învățați rusa”
Chiar în fața membrilor Parlamentului European, a venit cel mai dur mesaj de la șeful NATO, Mark Rutte. Acesta le-a transmis țărilor europene să crească cheltuielile pentru apărare în contextul amenințărilor care vine de la state precum Rusia, China sau Iran.
Cel mai dur mesaj de la șeful NATO
În prima sa apariție publică în Parlamentul European de când a devenit secretar general al NATO, Rutte a spus că scopul mandatului său este „să aducă NATO și UE mai aproape una de alta” cu scopul de a contracara „campania destabilizatoare” a Kremlinului, alături de alte amenințări care vin din state precum China sau Iran, legate de atacuri cibernetice sau amenințări nucleare.
„În medie, țările europene alocă un sfert din PIB pentru pensii, sănătate și cheltuieli legate de asistență socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din toți acești bani pentru a ne întări apărarea”, a spus Rutte.
Rutte a avertizat că, dacă aceste cheltuieli nu vor fi majorate, europenii „ar trebui să ia cursuri de limba rusă sau să plece în Noua Zeelandă”, informează Politico.
„Acum suntem în siguranță, dar nu și peste 4-5 ani”, a spus secretarul geneal al NATO, Mark Rutte, care a adăugat că dacă europenii nu vor majora cheltuielile pentru apărare „ar trebui să ia cursuri de limba rusă ori să plece în Noua Zeelandă”.
Șeful Alianței a propus ca ținta cheltuielilor pentru apărare să fie undeva în jur de 3,6-3,7 procente din PIB, în cazul în care statele nu reușesc să nu facă achiziții comune de armament sau să nu investească în inovație.
„Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa”, a spus el. „Nu suntem în război, dar nu suntem nici în pace … Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice.”, a mai transmis Rutte.
Cât a cheltuit România pentru apărare
Recent, ministerul român Apărării (MApN) a precizat, într-un răspuns adresat unei interpelări în Camera Deputaților, că doar 20% din bugetul alocat apărării este destinat înzestrării armatei. Conform datelor publicate pe site-ul MApN, România a cheltuit în 2024 peste 13 miliarde de lei – echivalentul a circa 2,6 miliarde de euro – pe achiziții „de active fixe și tehnică militară”.
Produsul intern brut al României estimat în 2024 este de 340-350 de miliarde de euro. Suma de 2,6 miliarde de euro cheltuită pe înzestrarea armatei reprezintă astfel un procent efectiv de circa 0,74% din PIB. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că este mulţumit de execuţia bugetară pentru anul trecut care se apropie de sută la sută.
Potrivit ministrului, MApN a avut o alocare de 2,28 la sută din PIB şi a cheltuit 2,26 la sută.
Acum, Polonia sprijină cererea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, ca membrii NATO să îşi crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Astfel, obiectivul lui Donald Trump este „un apel de trezire important” pentru membrii alianţei, a afirmat ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.
Ar putea dura un deceniu pentru implementare, a spus ministrul polonez, „dar cred că el (Trump) nu ar trebui să fie criticat pentru fixarea unei ţinte cu adevărat ambiţioase pentru că, altfel, vor fi unele ţări care vor continua să dezbată dacă mai multe cheltuieli sunt într-adevăr necesare”.
Polonia şi-a majorat masiv cheltuielile de apărare de la începutul războiului din Ucraina. Se estimează că, în 2024, Polonia a cheltuit în acest scop 4,2% din PIB – cel mai ridicat procent atât la nivelul UE, cât şi al NATO.
Potrivit guvernului, acest procent urmează să crească la 4,7% din PIB în 2025. Anul trecut, Germania a atins pentru prima dată ţinta de 2% din PIB stabilită de NATO.
