Cele mai falsificate bancnote din România. BNR anunță și zeci de controale în domeniul prevenirii spălării banilor
Banca Națională a României (BNR) a anunțat cetățenii țării care sunt cele mai falsificate bancnote din România. În același timp, Banca Centrală vorbește despre acţiuni de supraveghere în domeniul prevenirii spălării banilor, finanţării terorismului şi al aplicării sancţiunilor internaţionale.
Care sunt cele mai falsificate bancnote
În anul 2025, Banca Națională a României (BNR) a expertizat un total de 1.356 de bancnote românești false, înregistrând o scădere de 33,79% comparativ cu anul 2024, conform Raportului BNR pentru 2025.
Bancnota de 100 de lei a fost cea mai falsificată, înregistrând cel mai mare număr de falsuri detectate. În contrast, bancnotele de 20 de lei, 5 lei și 1 leu nu au înregistrat niciun fals.
Dintre totalul bancnotelor false, 709 au fost confiscate de poliție în timpul unor acțiuni specifice, înainte de a intra în circulație, iar 647 au fost depistate în circulație.
Bancnota de 100 de lei a numărat 1.163 de falsuri, dintre care 708 au fost capturate de poliție. Pe locurile următoare se află bancnota de 10 lei, cu 173 falsuri, și cea de 200 de lei, cu 11 falsuri.
Raportul BNR indică că numărul de falsuri la un milion de bancnote autentice în circulație a scăzut la 0,63 în 2025, comparativ cu 0,97 în anul precedent.
Activitatea BNR în domeniul prevenirii spălării banilor
De asemenea, potrivit Raportului BNR pe 2025, au fost derulate 23 de acţiuni de supraveghere cu obiective ce au vizat activitatea desfăşurată de instituţiile supravegheate în domeniul prevenirii spălării banilor, finanţării terorismului şi al aplicării sancţiunilor internaţionale.
Dintre acestea, 16 acţiuni de supraveghere au fost efectuate la nivelul instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare, instituţiilor de plată şi instituţiilor emitente de monedă electronică. De asemenea, au mai fost şi 7 acţiuni de supraveghere ad-hoc, efectuate în contextul desfăşurării activităţii de monitorizare off-site.
„Pentru elaborarea programului de supraveghere aferent anului analizat au fost luate în considerare atât priorităţile definite de Autoritatea Bancară Europeană în Programul de supraveghere la nivel european pentru supravegherea prudenţială pentru anul 2025, cât şi rezultatele procesului de analiză şi evaluare derulat în anii precedenţi”, se arată în raport.
Din totalul acţiunilor de supraveghere, 18 au fost efectuate la nivelul instituţiilor de credit şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine, iar din celelalte cinci, o acţiune comună a avut ca obiect 5 instituţii financiare nebancare, o acţiune a vizat sucursala unei instituţii de plată nerezidente, o alta a vizat o instituţie de plată persoană juridică română, iar două acţiuni au avut în vizor o instituţie financiară nebancară de tip sucursală a unei instituţii financiare nerezidente.
„Pentru aspectele de risc şi situaţiile de neconformitate constatate, în scopul îmbunătăţirii cadrului de administrate a activităţii în domeniul prevenirii spălării banilor/finanţării terorismului şi aplicării sancţiunilor internaţionale, au fost emise 28 de ordine privind dispunerea de măsuri de supraveghere şi 5 scrisori de recomandări. Totodată au fost aplicate entităţilor supravegheate 17 sancţiuni administrative, dintre care 12 avertismente şi 5 amenzi, în valoare totală de 1 150 000 de lei”, se menţionează în raport.
