Ciolacu, declarații contradictorii la diferență de numai o zi. Ce spune acum despre creșterea salariului minim
Ciolacu, declarații contradictorii la diferență de numai o zi. Premierul României și lidrul PSD, Marcel Ciolacu a declarat, marți, după sedința de Guvern care a vut loc la Brașov, că ”intenția clară a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700 de lei”. Fără a preciza însă o dată clară.
Ciolacu, declarații contradictorii
Cu doar o zi în urmă, același premier anunță că nu vrea să scadă impozitarea salariului minim, pentru a evita situația în care numărul angajaților plătiți cu salariul minim se va dubla. Ciolacu anunța în schimb, că Guvernul va acorda deduceri pentru acești salariați.
Marți, întrebat despre posibilitatea ca salariul minim să crească din toamnă, și nu în iulie, așa cum s-a delarat, premierul Marcel Ciolacu a spus că „în acest moment, intenția clară a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700”. Primul-ministru nu a precizat însă când se va produce această creștere.
În luna iulie, expiră facilitatea de 200 de lei din salariul minim scutiți de taxe. Drept urmare, Ciolacu a spus că mai întâi va discuta cu partenerii sociali.
„Haideți să avem mai întâi întâlnirea cu partenerii sociali, atât cu sindicatele, cât și cu patronatele și ca de fiecare dată vom veni și vă vom informa. Intenția clară a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700”, a conchis el, fără a oferi o dată în acest sens.
Românii, aduși în pragul sărăciei, se revoltă
Sindicaliștii solicită reducerea fiscalităţii pe muncă și au ieșit luni în stradă. Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), au anunțat marți că aproximativ 15% din salariaţii cu contracte de muncă, cu timp complet, au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară.
Aceștia susțin că România este singura ţară din Uniunea Europeană şi din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în cârca salariaţilor începând cu anul 2018. Astfel, contribuţia la sănătate şi cea la sistemul de pensii s-au dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-au redus la zero.
”În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989″, precizează BNS.
Potrivit datelor Eurostat, salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia.
La nivelul Uniunii Europene, România are cel mai ridicat nivel de impozitare a muncii la persoanele cu venituri mici şi familiile cu copii. Impozitarea este însă foarte redusă şi cu uriaşe privilegii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili care câştigă foarte mult.
