Comuna din România în care s-au mutat belgieni, italieni, olandezi și nemți. Ce-i atrage aici

Comuna din România în care s-au mutat belgieni, italieni, olandezi și nemți este dealtfel și comuna considerată cea mai ”smart” din România. Nu doar că oamenii locului plecați la muncă s-au întors, dar au început să vină și străinii.

Primarul Gheorghe Dămian consideră că este îmbucurător că, după toate investițiile făcute în comună, a crescut populația și prin migrarea populației tinere din municipiul Alba spre Ciugud.

„Cel mai frumos lucru care se petrece în ultimii șapte ani este că foarte multe familii din afara țării aleg să vină să se stabilească la noi în comună. Și avem nu doar familii plecate din Ciugud, ci și familii care sunt din Brăila, dar și care au trăit în SUA, belgieni, italieni, olandezi, nemți. Odată că am devenit atractivi pentru românii plecați peste hotare, dar am devenit atractivi și pentru străinii care vor să se stabilească în România”, spune acesta.

Comuna din România în care s-au mutat belgieni, italieni, olandezi și nemți. Ce are Ciugul de oferit

Viaţa în Cigud e similară unui orăşel european civilizat. Place şi atrage. Din 2600 de locuitori în anul 2000, comuna a ajuns la 3200. Mulţi nou-veniţi sunt foşti orăşeni.

Comuna Ciugud e formată din şase sate. Cinci dintre ele sunt aşezate pe malul stâng al râului Mureş, iar satul Hapria este deja pe podişul Secaşelor.

Prin 2000, localitatea rămânea deseori în noroaie şi-n beznă.

În 2005, când au apărut primele fonduri de pre-aderare în România, funcţionarii Ciugudului au întocmit câteva proiecte mărunte. Au fost acceptate şi plătite. Primul proiect a însemat dotarea primăriei cu computere şi softuri care să le uşureaze planificarea viitoare.

Autorităţile comunale şi-au dat seama că banii europeni nu-s utopie. Au prins curaj şi-au început să-i caute în proiecte diverse, imperios necesare pentru comunitate.

În primul an al României în Uniunea Europeană, când sute de primării abia descopereau definiţia fondurilor nerambursabile, Ciugudului îi era aprobat cel mai mare proiect din istoria comunei: şapte milioane şi jumătate de euro pentru asfaltarea drumurilor, 47 de kilometri de reţea de canalizare şi 45 de kilometri de reţea de apă curentă, potabilă.

În 2013, Ciugudul a fost liderul României în atragerea fondurilor europene. Şi-au rămas în top: astăzi, comuna are peste 70 de proiecte avizate şi 27 de milioane de euro încasate.

Stații de autobuz inteligente și iluminat cu energie verde

În Ciugud au fost amenajate şi staţii de autobuz inteligente. Locuitorii au un panou electronic unde pot să vadă cât timp mai este până când autobuzul ajunge aici în staţie şi au chiar şi automate de bilete.

Ciugudul şi-a asfaltat până şi drumurile agricole. Sunt 30 de kilometri care leagă trei comune, şapte sate şi deservesc 2500 de hectare de teren şi 15 ferme.

În plus, comuna şi-a iluminat străzile cu energie verde produsă de panouri solare şi o micro-centrala eoliană.

„Este un parteneriat între comuna Ciugud şi Politehnica Timişoara, un proiect de un milion de euro finanţat de către Guvernul Norvegiei. Ar mai trebui să plantam câteva microcentrale, să ne creştem capacitatea de producţie, iar pe versantul acesta să punem încă un grup de panouri solare, în aşa fel încât sa ne producem toată energia electrică necesară pentru consumul instituţiilor publice şi a iluminatului public în întreaga comună”, mai spune primarul Gheorghe Damian.

Mulțumim că ne citiți! Puteți să ne urmăriți și pe Google News.