Cotroceniul a publicat sinteza observaţiilor transmise de magistraţi privind funcţionarea justiţiei. Principalele probleme

Cotroceniul a publicat sinteza observaţiilor transmise de magistraţi. Aceștia nu au cerut chestiuni indivuduale, spune raportul. Una dintre concluzii e ca problemele din justitie sunt: „erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice”.

Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, un raport care sintetizează observațiile transmise președintelui Nicușor Dan, în perioada 11-19 decembrie, de magistrați activi sau retrași din activitate, în contextul dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă (inclusiv o investigație jurnalistică).

Sinteza observaţiilor transmise de magistraţi privind funcţionarea justiţiei. Câte mailuri au fost primite

Potrivit Administrației Prezidențiale, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.

Aceasta prezintă şi distribuţia pe instanţe şi parchete a magistraţilor care au trimis sesizări. „În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca magistrații care au transmis observațiile în format anonim să facă parte și din alte instanțe sau parchete decât cele anterior enumerate”, precizează Președinția.

Președinția menționează de asemenea că a consemnat și „un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri”.

„Raportul redă strict observațiile transmise”

Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete (judecătorii, tribunale, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, din Bucureşti, Mureş, Constanţa, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Bistriţa, Braşov, Prahova, Brăila, Satu Mare, ş.a.), din paliere profesionale diferite (magistraţi cu funcţii de conducere, magistraţi cu funcţii de execuţie, magistraţi pensionari, magistraţi debutanţi) şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.

„Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate.

Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise”, explică Cotroceniul.

Concluziile generale ale raportului

Capitolul IV al raportului conține „concluziile generale” ale președinției după observațiile primite de la magistrați. Prima este necesitatea asigurării caracterului confidențial al identității magistraților, teama de consecințe sau de represalii fiind „motive recurente” invocate de aceștia.

În al doilea rând, se spune că observațiile nu par să descrie incident izolate, „ci un cumul de vulnerabilități structurale ale sistemului de justiție care, în lipsa corecțiilor, se susține că au condus la și au aptitudinea de a accentua erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice.”

Printre vulnerabilitățile structurale sunt menționate: lipsa de transparență în ce privește evoluția carierei magistraților, folosirea interviurilor pentru funcțiile de conducere sau pentru accederea la ICCJ, precum și a rapoartelor Inspecției Judiciare ca un drept de veto, fără o justificare temeinică, inhibarea libertății de exprimare prin măsuri disciplinare, volumul de muncă foarte mare ce-i face pe magistrați vulnerabili la comiterea de erori și, implicit, de sancțiuni disciplinare, la care se adaugă neclaritățile și lacunele legislației, care duc la o presiune suplimentare, inclusiv din perspectiva integrității magistraților.

„Sunt incluse aici, cu titlu de exemplu, situația prescripției răspunderii penale, ineficiența dovedită a structurilor de parchet competente să cerceteze infracțiuni comise de magistrați, regimul dual de subordonare al poliției judiciare, competența limitată a ofițerilor DGA, experienței și resurselor tehnice ale acestora”, se spune în raport.

Propunerile concrete primite de Nicușor Dan

Președinția a identificat un nucleu comun de propuneri venite de la judecătorii și procurorii care s-au adresat Palatului Cotroceni. Este vorba de descentralizarea puterii decizionale în instanțe prin întărirea organismelor colegiale de conducere, limitarea strictă a detașărilor și delegărilor și de proceduri competitive și transparente de accedere la funcțiile de conducere.

O altă propunere este „revenirea la probe obiective și meritocratice în cazul promovărilor magistraților, inclusiv la ICCJ, iar în cazul menținerii și a probei cu interviul, scăderea semnificativă a ponderii acesteia, corelativ cu introducerea unui mecanism public și standardizat de evaluare la nivel național și asigurarea publicității componenței și activității concrete (actele, interviurile) a comisiilor de organizare, examinare, evaluare, de contestații și de testare psihologică”.

Reforma Inspecției Judiciare este un alt punct ce apare frecvent în mesajele magistraților, reformă făcută prin „stabilirea unor proceduri transparente, meritocratice și predictibile de numire a inspectorilor și de derulare a cercetărilor disciplinare, precum și prin instituirea unui sistem efectiv de răspundere a inspectorilor”.

Pe lângă aspecte de ordin logistic, ce țin de funcționarea cotidiană a instanțelor, se mai cere asigurarea continuității completelor de judecată astfel încât să fie evitată prescripția faptelor judecate, restângerea categoriilor de personal de specialitate asimilat magistraților, plus „valorificarea resursei umane și tehnice a DGA prin extinderea competențelor ofițerilor acesteia, precum și clarificarea regimului poliției judiciare”.