Crăciunul pe stil vechi este o sărbătoare la fel de importantă pentru cei care au ales să cinstească Nașterea Domnului după un alt calendar. Există comunități și regiuni în care este păstrată tradiția de a sărbători Crăciunul pe rit vechi. Printre acestea sunt comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.
Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr. Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ.
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile. Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior „stil nou” a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.
Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian. Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919. De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani.
De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar.
Cu toate că Nașterea Domnului este celebrată pe stil nou de majoritatea creștinilor ortodocși din lume, există comunități și regiuni care continuă să respecte tradiția Crăciunului pe stil vechi. Acest obicei se regăsește în țări precum Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria și Georgia, adică acolo unde sărbătoarea reflectă atașamentul față de calendarul iulian și tradițiile religioase străvechi.
De asemenea, Patriarhia Ierusalimului și majoritatea mănăstirilor de pe Muntele Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul iulian, marcând sărbătorile de iarnă în raport cu calendarul vechi. Aceste biserici și comunități monahale pe stil vechi celebrează Crăciunul, Paștele și celelalte sărbători religioase conform calendarului iulian, păstrând astfel o tradiție veche de secole.
În țara noastră peste 1 milion de oameni sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.
Pe 7 ianuarie 2025, atunci când este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi, oamenii obișnuiesc să respecte mare parte din tradițiile pe care le respectă și românii care serbează Nașterea Domnului pe 25 decembrie.