Criză fără sfârșit în medicina de familie din România. În curând, nu va mai avea cine să ne îngrijească
Criză fără sfârșit în medicina de familie din România. În curând, nu va mai avea cine să ne îngrijească. Reprezentanții medicilor de familie au transmis luni un semnal de alarmă legat de viitorul medicinei de familie în România, pe fondul subfinanțării cronice a sectorului și a lipsei de personal.
Circa 4.000 de medici de familie din țara noastră profesează în alte țări, iar tinerii medici nu sunt interesați să aleagă această profesie. La ultimul concurs de rezidențiat, 15% din locurile disponibile la specialitatea medicină de familie au rămas neocupate, scrie 360medical.ro.
În cazul medicinei de familie, situația este agravată de lipsa de atractivitate a domeniului pentru tinerii medici, dar și de mai multe neajunsuri structurale.
“Foarte important este că rolul medicului de familie în cadrul sistemului de sănătate nu este în totalitate elucidat și de aici pot să apară multe disfuncționalități. Finanțarea este insuficientă, și acest lucru este valabil pentru întregul sistem de sănătate, dar pentru medicina de familie în mod special”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinte Colegiului Medicilor din municipiul București (CMMB).
O altă problemă este legată de curriculumul de pregătire în specialitatea medicină de familie, care trebuie adaptat.
La concursul de rezidențiat din noiembrie 2022, din 321 de locuri și posturi la specialitatea medicină de familie, circa 15% au rămas neocupate.
Ministerul Sănătății a anunțat recent că va organiza o sesiune extraordinară a concursului de rezidențiat în 14 mai 2023, pentru locurile și posturile rămase neocupate în urma examenului organizat în noiembrie 2022.
Finanțarea scăzută a medicinei primare limitează posibilitatea investiției în cabinete
Din aceste motive, medicina de familie se confruntă cu o criză agravată, pe de o parte, de emigrarea multor medici de familie în alte țări europene, și de numărul mic de medici tineri interesați să devină medici de familie.
“Nu prea se implică autoritatea locală. Motivul pentru care majoritatea colegilor noștri care au plecat, aproximativ 4.000 până acum, din România în alte țări, a fost tocmai implicarea autorităților locale. Le-au pus la dispoziție un sediu pentru a desfășura o activitate normală pentru medicina primară și modalități de finanțare atractive pentru medic și pentru familia lui”, a afirmat dr. Sandra Alexiu, medic de familie, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov.
În România, mulți medici de familie se confruntă cu probleme majore legate de spațiile în care profesează, iar finanțarea scăzută a medicinei primare limitează posibilitatea investiției în cabinete.
În acest fel, numărul de medici de familie scade de la an la an. Datele oficiale arată că numărul de cabinete medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 până la 11.055 în 2017, 10.944 în 2018, 10.866 în 2019, 10.652 în 2020 și 10.470 în 2021.
Cea mai bună situație există în București, unde există circa 2.000 de medici de familie, din care jumătate în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB).
“Ne este teamă că nu o să mai aibă cine să ne îngrijească în curând nici pe noi, nici pe dumneavoastră și cred că ar trebui să lucrăm împreună să facem mai atractivă specialitatea noastră”, a avertizat dr. Alexiu.
Speranțele medicilor de familie se leagă de Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care sunt alocate fonduri pentru mai multe proiecte dedicate medicilor de familie.
