Valul de scumpiri lovește și piața imobiliară. Casele se vor scumpi în această toamnă după ce guvernul a decis creșterea TVA. Dar, concret, cu cât se scumpesc locuințele până la finalul anului?
Potrivit experților imobiliari, veți plăti cu câteva mii de euro în plus pe un apartament după ce TVA va crește în urma măsurilor bugetare ale guvernului.
Mecanismul va fi următorul: să zicem că un creditat din grupul-ţintă vrea să-şi achiziţioneze un apartament de două camere, cu 50.000 de euro.
La aceşti bani, până acum, mai trebuia să plătească TVA 5%, adică încă 2.500 de euro. Acum, va plăti TVA 9%, adică 4.500 de euro. Cu 1%, adică 500 de euro sub dublul TVA plătit până acum.
Un cârcotaş ar putea totuşi să afirme, pe bună dreptate: „Da, aşa este, dar TVA regulară trebuia să fie 19%, iar eu, care nu sunt în grupul-ţintă vizat, am plătit TVA 8.000 de euro, când mi-am luat o locuinţă, la acelaşi preţ”.
Afirmaţia este corectă, însă există o virgulă: Guvernul poate decide exceptări, iar când o face încheie cu grupul-ţintă un fel de contract social. Dacă apoi nu şi-l respectă, apare o problemă. Mai apoi: Executivul a stabilit că tinerii au nevoie de un ajutor de câteva mii de euro, la achiziţionarea de locuinţe.
Renunţi la această externalizare de costuri în criză, când banii sunt scumpi şi populaţia resimte asta acut? Din contră, faci acest lucru când banii sunt ieftini, adică atunci când nu este o perioadă de criză.
Art. 4 din Codul Fiscal, „Modificarea și completarea Codului fiscal”, stipulează la alin. (1) că „prezentul cod se modifică și se completează prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Anual, în ultimii ani, s-au făcut în medie 72 de modificări ex-abrupto ale Codului Fiscal, prin derogare.
Comparativ, în Olanda, pentru realizarea unor modificări fiscale, Fiscul de la Haga pune în dezbatere publică modificările propuse şi discută cu actorii societăţii civile şi cu mediul de afaceri timp de cel puţin doi, înainte să le facă. Nu pune pe toată lumea în faţa faptului împlinit.
Acum însă, conform noului proiect de OUG, pe care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea, se discută nu despre a face o nouă derogare.
Fără aceasta, schimbările ar trebui să intre în vigoare de la 1 iulie, anul viitor. Acum, Cabinetul Ciolacu doreşte de-a dreptul să schimbe legea Codului Fiscal, astfel încât să nu mai existe prevederea că e nevoie de un decalaj de 6 luni.
E neclar de ce vrea Marcel Ciolacu această schimbare, dacă oricum foloseşte mereu instituţia derogării. Totuşi, cum este posibil ca o lege organică, precum cea a Codului Fiscal, să fie modificată atât de simplu, printr-o ordonanţă de urgenţă?
Constituţia României, capitolul „Delegarea legislativă”, art. 115, stabileşte la alin. (6) că „ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.