Cum a apărut FMI și care e rolul lui în economia lumii

E din ce în ce mai prezent în viețile noastre și auzim extrem de des despre împrumuturi, reglementări și devizii ale Fondului Monetar Internațional. Dar cum a apărut FMI și care e rolul lui în economia lumii?

O scurtă definiție ar fi că FMI reprezintă un organism interstatal autonom specializat, din sistemul ONU, care a fost creat pe baza acordului din 1944 al Conferinței Monetare și Financiare Internaționale de la Bretton Woods, când a fost adoptat statutul său (22 iulie 1944) și a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945.

FMI și-a început activitatea la 1 martie 1947, iar sediul său este la Washington.

Cum a apărut FMI și care au fost obiectivele pe care și le-a propus organismul internațional

Prin întemeierea FMI s-a urmărit lichidarea asociațiilor valutare de felul asociației zonei lirei sterline în vederea întăririi poziției dolarului SUA, finanțare a statelor membre cu balanțe de plăți deficitare și accelerarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară.

Elementele sale constitutive sunt rezultatul unui compromis anglo-american, cu predominare americană.

Obiectivele FMI, așa cum au fost ele enunțate la vremea respectivă sunt:

• Acordarea de credite statelor membre în caz de deficit al balanțelor de plăți;
• Să contribuie și să mențină niveluri ridicate de utilizare a resurselor de muncă și ale venitului real și la dezvoltarea resurselor productive ale tuturor țărilor membre;
• Promovarea expansiunii și creșterea armonioasă a comerțului internațional.

Totalitatea regulilor de comportamente și de ordine obligatorii pe care FMI a impus-o membrilor săi în relațiile lor monetare s-a prezentat sub forma unui cod de bună conduită care a avut scopul de a evita crizele și conflictele între state.

A fost pe punctul de a se desființa

Înaintea de izbucnirea crizei, Fondul Monetar Internațional avea operațiuni neînsemnate și se vorbea chiar despre desființarea instituției. Până la izbucnirea crizei, Fondul acorda credite numai țărilor din lumea a treia.

În schimb, țările care cotizau cereau reducerea bugetului acestuia și unele dintre aceste țări constestau rolul Fondului.

Criza actuală a schimbat această gândire și multe dintre țări revin la FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

În prezent, această organizație are programe de finanțare în valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate  din lume. Rând pe rând, țările lovite de recesiune s-au văzut nevoite să ceară ajutorul FMI.

Doar în Europa, instituția a acordat credite în valoare 140 miliarde de euro. Condițiile impuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care aceasta le-a împrumutat. Responsabil de această schimbare este Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI.

Cum a devenit FMI ”important”

Europenii au protestat față de măsurile de austeritate și au acuzat FMI că este cea care le impune aceste schimbări atât de drastice neluând în considerare şi nivelul de trai pe care aceştia îl au.

Băncile, în timpul crizei, au început să acorde tot mai greu credite, iar guvernele se confruntă cu o lipsă tot mai acută de finanțare, iar FMI și-a dublat fondul destinat împrumuturilor, a relaxat condițiile de creditare și a făcut mai multe scheme de finanțare pentru a ajuta statele să facă față efectelor crizei.

Dacă în condiții normale Fondul Monetar Internaţional permite unei țări să se împrumute cu până 300% din suma pe care o cotizează, în timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon, de exemplu:Grecia:3.212%, Irlanda:2.322%, România:1.111%.

Control asupra economiilor țărilor împrumutate

Câștigurile fondului au început să crească, de la împrumuturile cu dobândă 0 acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia, instituția dă bani acum cu dobândă mult mai mică decât cele întâlnite pe piețele de capital. Dobânzile variază în funcție de fiecare stat.

Fiecare tranşă de credit vine cu o dobândă diferită în fucție de cursul de schimb în acel moment al monedei FMI (Drepturi Speciale de Tragere-un coș de valute alcătuiut din dolarul American, euro, lira sterlină și venul japonez) și de piețele concurenţiale.

În general, dobânzile rămân secrete.

Condițiile impuse de finanțatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile țărilor pe care le-a finanțat și au dictat ritmul și prioritatea reformelor aplicate de aceasta.

Atunci când împrumută un stat, economiștii Fondului stabilesc, împreună cu Guvernatorul din respectiva țară, țintele care trebuie atinse pentru eliberarea tranșelor.

Pentru a atinge aceste ținte, precum cele privind deficitul de buget, cele legate de arierate sau rezultatele companiilor de stat, guvernanții au introdus  uneori măsuri dure, unele la propunerea Fondului, altele pentru că pur și simplu nu aveau altă strategie.

În timp ce criza devine tot mai acută, în statele care s-au împrumutat, țintele au fost tot mai greu de atins. Astfel, statele au apelat la măsuri de austeritate care au dus mai degrabă la încetinirea creșterii economiei decât la relansare.