Orășelul de turtă dulce creat de o familie de cofetari din nordul Moldovei este o construcție unică, cel puțin în zona Moldovei, și a fost inspirat din poveștile clasice europene.
Palate dulci, de cleștar, căsuțe din turtă dulce, cu glazură colorată, pereți din biscuiți, acoperișuri din pufarini, carusel mobil și personaje din marțipan și arome care te fac să vrei să le mănânci pe toate deodată. O lume de poveste în care cei mici, dar și adulții, în egală măsură se pierd chiar din primele secunde!
Florin Buhaciuc are 47 de ani și este botoșănean get-beget. Aproape toată viața și-a dedicat-o preparării prăjiturilor și a diferitelor tipuri de produse de cofetărie și, grație priceperii, a ajuns să lucreze mai bine de cinci ani în Anglia, în acest domeniu, pe post de cofetar șef.
Întors în România, a decis să facă ceva nemaivăzut, cel puțin în nordul Moldovei: construcții din dulciuri, după modelul poveștii lui Hans Christian Andersen, Hansel și Grettel. De această dată, nu este însă vorba doar de o căsuță, ci de un întreg orășel, confecționat mai ales din turtă dulce și marțipan.
După cei cinci ani petrecuți în Anglia, ca șef cofetar, Florin Buhaciuc a revenit în orașul natal, la Botoșani, încercând să-și folosească experiența dobândită pentru a crea ceva diferit. Și-a deschis o cofetărie și, la începutul lunii decembrie, s-a gândit să facă ceva deosebit. Inspirat de ceea ce făcuse deja în Anglia, dar și de basmele sale preferate, cofetarul botoșănean s-a apucat de ceva aparte: un oraș întreg construit din dulciuri.

„La cât de multe greutăți sunt în ziua de astăzi, este important să aducem oamenilor un zâmbet de buze și mai ales fericire copiilor. Ne-am bazat pe ceea ce știam noi, familia, din povești, din basme. Îi avem și pe Moș Crăciun, dar și pe Grinch, și multe alte personaje”, spune Florin Buhaciuc.
Întregul orășel a fost așezat pe o masă uriașă din cofetăria proprie, cel mai înalt castel având în jur de un metru înălțime.
Întregul orășel, spune cofetarul botoșănean, este realizat din produse comestibile. Predomină turta dulce, marțipanul, biscuiții.
„Totul este comestibil. Am folosit multă turtă dulce, martipan, biscuit în formă de triunghi, biscuiți picnic, un icing care se întărește, pufarin. Am realizat chiar și un carusel din turtă dulce, cu un mecanism pe care l-am adaptat, să se poată învârti. Toate modelele au fost lucrate manual, fiindcă nu am avut nicio matriță. A trebuit să-l gândim de la structură până la finalizare. A contribuit toată familia”, spune Florin Buhaciuc.
Așa cum era de așteptat, turta dulce are o îndelungată istorie, prima formă a ei fiind întâlnită încă de la grecii și egiptenii antici, care o foloseau în tot felul de ceremonii. În Europa, adevărata turtă dulce și-a făcut însă apariția în secolul 11, când Cruciații au adus-o din Orientul Mijlociu, prezentând-o bucătarilor aristocraților, care au început să o reproducă și să experimenteze cu rețetele. Pe măsură ce ghimbirul și alte mirodenii au devenit din ce în ce mai accesibile maselor largi, turta dulce a început să capete popularitate.
Astăzi, turta dulce este un desert făcut la cuptor, care conține ghimbir și, câteodată, scorțișoară, cardamon și anason, fiind îndulcit cu o combinație de zahăr brun, sirop de porumb sau miere.
Prepararea turtei dulci e considerată o adevărată artă în orașe precum Nuremberg, Ulm și Pulsnitz (Germania), Torun (Polonia), Tula (Rusia), Pest (Ungaria), Pardubice și Praga (Cehia), Lyon (Franța) – aici există bresle de turtă dulce, oficializate de autorități încă din Evul Mediu. Colecții antice de turtă dulce sunt prezente în muzeele din Torun și Ulm.
Casele de turtă dulce au devenit populare în Germania secolului 19, după ce Frații Grimm au publicat colecția lor de basme care includea povestea Hansel și Gretel.