Postul Sfinților Petru și Pavel a început luni, 8 iunie. Cât ține, dar și ce tradiții și obiceiuri se respectă

Luni, 8 iunie, creștinii ortodocși intră în postul Sfinților Petru și Pavel. Este o perioadă lungă de post și rugăciune, dar și de tradiții și obiceiuri diverse  la români. 

Creștinii ortodocși intră luni, 8 iunie, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cunoscut în popor și ca „Postul Sânpetrului”. În 2026, postul durează 21 de zile și se încheie sâmbătă, 28 iunie, în ajunul sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, prăznuiți pe 29 iunie. Acesta este cel mai lung post din ultimii 8 ani.

Un post cu durată variabilă

Spre deosebire de Postul Crăciunului sau de Postul Adormirii Maicii Domnului, Postul Sfinților Apostoli nu are o durată fixă. Începutul lui depinde de data Paștelui, fiind așezat în calendar după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminică de după Rusalii.

Arhiepiscopia Bucureștilor explică faptul că acest post începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților, iar durata lui poate varia considerabil de la un an la altul. În 2026, Paștele a fost sărbătorit pe 12 aprilie, ceea ce a făcut ca postul să fie mai lung decât în anii precedenți.

Reguli și rânduieli ale postului

Postul Sfinților Apostoli este considerat unul dintre cele mai blânde posturi din calendarul bisericesc, în special din punct de vedere alimentar. Conform rânduielilor, în zilele de luni, miercuri și vineri se consumă hrană fără ulei, în zilele de marți și joi este permis untdelemnul și vinul, iar sâmbăta și duminica se dă dezlegare la pește.

În anul 2026, din cele 21 de zile ale postului, 12 sunt zile cu dezlegare la pește. Prima zi a postului, 8 iunie, este una cu dezlegare la pește. De asemenea, ziua de 24 iunie, când se sărbătorește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, este marcată tot prin dezlegare la pește.

În această perioadă nu se oficiază cununii religioase, Biserica menționând că timpul postirii, pocăinței și înfrânării nu este potrivit pentru petrecerile care însoțesc de obicei nunțile.

Semnificația religioasă a postului

Postul este dedicat cinstirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, recunoscuți ca doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai creștinismului. Perioada este un timp de pregătire spirituală înaintea sărbătorii din 29 iunie, prin rugăciune, participare la slujbe, spovedanie, împărtășanie, fapte bune și milostenie.

Arhiepiscopia Bucureștilor arată că acest post aduce un omagiu darurilor Sfântului Duh, pogorâte asupra Apostolilor la Cincizecime, motiv pentru care postul era denumit în trecut „Postul Cincizecimii”.

Potrivit Bibliei, Sfântul Apostol Petru este cunoscut ca pescarul Simon, numit de Hristos „Chifa” (piatră), după mărturisirea credinței sale. Sfântul Apostol Pavel, fostul Saul, care a persecutat creștinii înainte de convertirea sa, este denumit „Apostolul Neamurilor” datorită activității sale misionare în lumea greco-romană.

Tradiții populare legate de Sânpetru

Sărbătoarea de la 29 iunie este cunoscută în calendarul popular drept Sânpetru de Vară. Această dată marchează mijlocul verii agrare și începutul perioadei de seceriș.

În tradiția satelor românești, Sânpetru este perceput ca un personaj apropiat oamenilor, având roluri diverse precum agricultor, păstor sau pescar, și este considerat păstrător al cheilor Raiului.

În anumite regiuni, ziua de Sânpetru este asociată cu pomenirea celor decedați, sub denumirea „Moșii de Sânpetru”. În această zi, mormintele sunt curățate și tămâiate, iar credincioșii oferă colaci, lumânări, mere sau alte alimente în memoria celor adormiți.

Conform tradiției populare, Sânpetru de Vară este considerat patronul lupilor. Legendele locale susțin că acesta asigură hrana animalelor sălbatice și „fierbe grindina” pentru a proteja recoltele.

Aceste credințe fac parte din folclor și sunt distincte de rânduiala liturgică a Bisericii.