Cum gestionăm stresul alegerilor. Polarizarea din societatea duce la anxietate
Cu o campanie electorală plină de mesaje pro și contra, stresul alegerilor afectează românii, iar polarizarea societății provocată de alegerile prezidențiale riscă să agraveze sănătatea psihică a populației, avertizează specialiștii. Tensiunile, sentimentul de nesiguranță și conflictele tot mai aprinse dintre susținătorii candidaților îi epuizează psihic pe mulți români.
Cum gestionăm stresul alegerilor
Campania electorală, în special tururile pentru prezidențiale, a împărțit societatea în două tabere mari, fiecare susținând nu doar un candidat, ci și propriile valori și convingeri. Această polarizare accentuată, însoțită de reacții virulente și de presiunea uriașă a mizei votului — aceea de a decide, prin opțiunea de la urne, viitorul țării — contribuie la creșterea anxietății în rândul populației.
Teama de consecințe, incertitudinea și posibilitatea schimbării stilului de viață afectează deja sănătatea psihică a multora, spun medicii. În cazul celor cu afecțiuni existente, simptomele se agravează, iar pentru restul, stresul politic devine un factor de risc serios pentru tulburări precum anxietatea și depresia.
Medicul psihiatru Emil Panțiru, de la Spitalul Județean „Mavromati” Botoșani, atrage atenția asupra acestui fenomen:
„Cred că a crescut gradul de anxietate și din acest punct de vedere. Situația actuală, cu toate deciziile care trebuie luate, incertitudinea, teama, dar mai ales polarizarea societății în plan politic, reprezintă un factor de stres semnificativ. Lumea se întreabă ce va fi, cum va fi, este îngrijorată”, explică medicul.
De regulă, episoadele de anxietate se asociază frecvent cu depresia.
„Deși, din punct de vedere medical, depresia și anxietatea sunt entități distincte, în psihiatrie ele se întrepătrund foarte des. Se pot declanșa una pe cealaltă, uneori predomină depresia care generează anxietate, alteori simptomele depresive debutează prin atacuri de panică sau o anxietate de fond. Este evident că actualul context poate precipita astfel de stări”, avertizează Emil Panțiru, citat de Adevarul.
Acest stres politic se adaugă celui cotidian, într-o societate modernă în care ritmul alert, presiunile sociale și economice devin factori declanșatori pentru afecțiuni psihice.
„Tot ceea ce se întâmplă în societatea modernă — activitatea continuă, viteza, nesiguranța — afectează grav sănătatea mintală și precipită astfel de tulburări”, adaugă medicul botoșănean.
Anxietatea politică — o afecțiune tot mai prezentă
În România, tot mai mulți oameni se confruntă cu așa-numita anxietate politică, fenomen recunoscut în literatura de specialitate drept o formă de stres cronic provocat de campaniile electorale și incertitudinea viitorului politic. Specialiștii în psihoterapie avertizează că această polarizare excesivă fracturează relațiile personale.
„Ajungem să vedem familii destrămate, copii care nu mai vorbesc cu părinții, frați certați pe teme politice. Se rup prietenii vechi din cauza disputelor electorale. Este important să nu invalidăm opiniile celorlalți și să nu permitem ca aceste tensiuni politice să distrugă legături personale”, recomandă psihoterapeutul Anca Larionesei.
La rândul ei, medicul psihiatru pediatric Laura Jijie avertizează asupra pericolului de a fi manipulați de rețelele sociale.
„Este esențial să filtrăm critic orice informație de pe rețelele sociale, să verificăm din mai multe surse. În plus, e bine să privim lucrurile cu o anumită detașare, fără să ne lăsăm angrenați în dispute toxice pe teme politice”, spune specialista.
Problema nu este nouă și nici locală. Doctorul Brett Ford, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Toronto, subliniază că „pentru foarte mulți oameni, politica este o sursă constantă de stres cronic, iar stresul cronic are efecte grave asupra sănătății mintale și fizice”.
