Coiful de la Coțofenești, restaurat aproape în totalitate! Lucrările minuțioase după recuperarea din Olanda au început în august

Restaurarea Coifului de la Coțofenești este aproape de finalizare iar stadiul lucrărilor a fost prezentat luni, 2 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a României, într-o conferință la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu.

Coiful dacic a fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, Olanda, și recuperat pe 2 aprilie 2026. De atunci, piesa a trecut prin lucrări minuțioase de restaurare.

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a transmis Ioana Ciocan, ministra Culturii.

Marian Neacșu a vorbit și despre eforturile pentru recuperarea unei brățări care nu a fost încă readusă în patrimoniul României.

„Faptul că acum se află din nou aici, am meritat tot efortul. Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre cele patru brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat vicepremierul.

Restaurarea coifului de la Coțofenești începe în august la MNIR

Restaurarea coifului de la Coțofenești, piesă clasată Tezaur, a început în 17 august la Muzeul Național de Istorie a României.

Demararea primei etape a intervenției a vizat îndepărtarea controlată a reziduurilor de rășină epoxidică existente pe suprafețele interioare și exterioare ale coifului și a durat o lună.

Piesa, parte din cultura traco-getică, datată a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.e.n., pentru care au fost folosite tehnicile ciocănire la rece, „au repoussé” și sudură, cântărește 726 g, inclusiv adaosurile moderne de restaurare. Ea a fost descoperită la Poiana Coțofenești, comuna Vărbilău, județul Prahova, în perioada 1926 – 1927.

De atunci și până în luna iulie au avut loc analize și documentări pentru fundamentarea și demararea procedurii de restaurare a coifului de la Coțofenești.

Cea de-a doua etapă a programului de investigații a constat în realizarea unui complex de analize fizico-chimice non-invazive, desfășurate prin colaborarea specialiștilor MNIR cu cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), precum și cu experți ai Agenției Patrimoniului Național din Regatul Țărilor de Jos.

Investigațiile au urmărit caracterizarea materială și tehnologică a coifului, precum și evaluarea stării de conservare și a modificărilor survenite la nivelul suprafeței și structurii piesei, potrivit muzeului.

Microscopie optică și digitală

Rezultatele examinării detaliate a suprafeței au indicat faptul că desprinderile produse în urma furtului au survenit exclusiv în zonele care prezentau intervenții de restaurare anterioare, respectiv zonele care fuseseră lipite în timpul celei mai recente restaurări a piesei care a avut loc în anul 2021. Totodată, nu au evidențiat apariția unor desprinderi suplimentare și nici prezența unor fisuri profunde noi, cu impact asupra integrității structurale a coifului.

Prin aceste investigații microscopice au fost identificate și urme lăsate pe suprafața metalului de tehnicile de prelucrare ale metalului în vechime, precum și tehnicile de realizare și ornamentare ale coifului, fiind vizbile urmele de ciocănire din vechime, precum și modificările survenite prin prelucrarea mecanică a metalului, respectiv utilizarea ustensilelor specifice ornamentării coifului.

Spectometrie de fluorescență de raze X – XRF

Spectroscopia de fluorescență de raze X (XRF) a fost utilizată pentru determinarea compoziţiei elementale. Rezultatele obținute au fost comparate cu cele înregistrate anterior furtului coifului, în perioada 2011 – 2016.

În intervalul 15 mai – 15 iunie 2026, analizele XRF au fost efectuate cu două spectrometre XRF diferite, atât în zonele investigate anterior, cât și în alte puncte de interes de pe suprafața obiectului, în vederea obținerii unei imagini complete și coerente asupra compoziției elementale a coifului și a eventualelor variații existente.

Compoziția elementală a obiectului este similară în toate punctele investigate, fiind identificate aceleași elemente principale: aur, argint, cupru și mici cantități de fier, prezent ca impuritate. Diferențele minore observate în proporțiile relative ale elementelor chimice identificate nu indică variații semnificative ale compoziției materialului, acestea fiind atribuite caracteristicilor instrumentelor XRF utilizate și încadrându-se în marja normală de incertitudine a metodei.