Mihai Nae, „dresorul vedetelor”, dezvăluie secretele esențiale ale dresajului canin: „Dresajul nu înseamnă supunere prin frică, ci cooperare prin încredere”
După 25 de ani în care a dresat peste 8000 de câini, Mihai Nae, „dresorul vedetelor”, dezvăluie TOP 10 secrete esențiale ale dresajului canin. Acesta promovează importanța educației canine, a responsabilității proprietarilor și a construirii unei relații echilibrate între om și câine.
„Dresajul nu înseamnă supunere prin frică, ci cooperare prin încredere. Un câine educat nu este doar un animal care execută comenzile „Șezi!”, „Culcat!” sau „Pas!”. Este un câine care a învățat să comunice cu omul său, să își gestioneze reacțiile și să se adapteze situațiilor întâlnite în viața de zi cu zi. Foarte des auzim noțiunea de „dresaj canin” și separate aceea de „educație canină”. Trebuie înțeles că educația canină și dresajul nu sunt două procese complet separate, ci complementare, cu obiective care se pot suprapune. Dresajul îl învață pe câine să execute diferite comenzi, în timp ce educația canină urmărește formarea unui comportament adecvat, manifestat și în absența unei solicitări explicite din partea conducătorului.”, subliniază Mihai Nae, dresorul care a început să lucreze cu câinii de la vârsta de 14 ani și care are în palmares un campion mondial, Escobar, evaluat la 1 milion de euro și mulți alții campioni cu patru picioare în România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova.
În spatele fiecărui exercițiu corect executat de un câine există timp, răbdare, atașament, consecvență și o relație construită treptat.
„Din punctul meu de vedere, adevărata performanță în dresaj nu constă în numărul comenzilor pe care le cunoaște un câine, ci în capacitatea acestuia de a coopera cu omul care îl conduce, inclusiv în situații dificile. Poți cumpăra un câine, dar încrederea lui trebuie să o câștigi. Iar în dresaj, această încredere face diferența.”, dezvăluie Mihai Nae, absolvent al cursurilor de psihologie canină Cesar’s Way, din California, Santa Clarita, ale celebrului dresor internațional Cesar Millan, starul serialului TV “Cesar și câinii”.
Dincolo de exercițiile spectaculoase din demonstrațiile de dresaj, există o serie de etape fundamentale care stau la baza educației oricărui câine, iar Mihai Nae dezvăluie un TOP 10 sfaturi practice, metode de educație și principii esențiale explicate din perspectiva experienței sale în lucrul cu câinii și proprietarii acestora.
1. Atenția la stăpân – fundamentul dresajului canin
Înainte de orice, trebuie să reușim să captăm și să menținem atenția câinelui asupra conducătorului său, care, în cazul dresajului de companie, este chiar proprietarul. Un aspect esențial este înțelegerea diferenței dintre a fi proprietarul unui câine și a deveni un reper de încredere pentru acesta. Poți fi proprietar prin simplul fapt că ai un câine, însă pentru a deveni un adevărat conducător trebuie să investești timp, răbdare și muncă în relația cu el. În esență, vorbim despre formarea unei echipe, a cărei fundație solidă este reprezentată de atașament, comunicare și încredere reciprocă. Câinele trebuie convins, nu obligat! Motivația câinelui de a coopera este susținută de încrederea în omul care îi stă alături, dar și de experiențele pozitive pe care le trăiește în procesul de învățare.
2. Obișnuirea cu lesa și zgarda
Lesa trebuie privită ca pe un instrument de ghidaj și siguranță, nu ca pe un mijloc de constrângere sau pedeapsă. Prin modul în care folosim lesa, prin poziția corpului și prin mișcările noastre, câinele învață treptat să interpreteze semnalele pe care i le transmitem. De asemenea, câinii sunt foarte receptivi la limbajul corporal și la schimbările de comportament ale oamenilor, reacționând în consecință. Ideea de a pune câinele în lesă exclusiv pentru că „nu este cuminte” nu reprezintă o abordare inspirată. Lesa nu trebuie asociată cu pedeapsa, ci cu o experiență firească, sigură și predictibilă.
3. Mersul la pas, cu și fără lesă
Obținerea unui mers corect la pas, atât cu lesa, cât și fără aceasta, presupune timp, consecvență și numeroase exerciții. Deși poate părea simplu, mersul la pas reprezintă unul dintre elementele importante ale disciplinei canine. Trebuie să înțelegem că un câine care trage în lesă nu urmărește să își chinuiască proprietarul. De cele mai multe ori, acest comportament apare din entuziasm, lipsă de exercițiu, interes pentru mediul înconjurător sau pentru că nu a învățat încă ce așteptăm de la el. Dacă reușim să îi oferim încredere, siguranță și repere clare, câinele va învăța să ne urmeze direcția și să își adapteze ritmul de deplasare. Practic, vom ajunge să plimbăm noi câinele, nu el pe noi. Reușita acestui exercițiu este strâns legată de atenția la conducător și de consolidarea revenirii la apel.
4. Mersul la pas în trafic și în prezența factorilor de distragere
Acest exercițiu presupune mai multe etape de pregătire. Pornim de la simpla obișnuire cu lesa și ajungem, gradual, la menținerea poziției lângă piciorul conducătorului, chiar și în prezența unor stimuli externi precum automobile, intersecții aglomerate, persoane necunoscute, pisici sau alți câini. Un câine familiarizat corect cu mediul urban are șanse mult mai mari să gestioneze situațiile întâlnite în trafic fără reacții exagerate de teamă, agitație sau impulsivitate. Trebuie însă să ținem cont de temperamentul fiecărui exemplar și de experiențele sale anterioare. Un câine bine educat nu este acela care nu observă ce se întâmplă în jur, ci acela care poate rămâne receptiv la conducător în prezența factorilor de distragere. Exercițiile fără lesă trebuie realizate inițial în spații sigure, controlate, iar în zonele publice trebuie respectate regulile privind folosirea lesei.
5. Schimbările de ritm și de direcție în mersul la pas
Aceste exerciții îl învață pe câine să urmărească deplasarea conducătorului și să își adapteze mișcările în funcție de acesta. Executarea corectă trebuie încurajată și recompensată, astfel încât atenția și disponibilitatea câinelui de a coopera să crească progresiv. Exercițiile sunt utile inclusiv pentru proprietarii care își doresc să desfășoare activități sportive alături de câinii lor. Alergarea în parc sau deplasarea folosind bicicletă, atunci când vârsta, sănătatea și condiția fizică a câinelui permit acest lucru, pot contribui la consumarea energiei și la menținerea unui echilibru fizic și comportamental. Este important ca efortul să fie adaptat individual, iar activitățile sportive să fie combinate cu exercițiile de disciplină.
6. Trecerea la picior și alinierea corectă
Comanda de trecere la picior, un exercițiu extrem de util în disciplina canină, presupune deplasarea câinelui către poziția stabilită lângă conducător și realizarea unei alinieri corecte. Exercițiul contribuie la dezvoltarea atenției, a coordonării și a capacității câinelui de a răspunde prompt unei solicitări. Este deosebit de util atunci când dorim să redirecționăm atenția câinelui de la un stimul exterior către conducător.
7. Revenirea la stăpân în poziție frontală – chemarea la apel
Unul dintre cele mai importante obiective ale dresajului este să învățăm câinele să revină prompt la chemarea conducătorului. Câinele trebuie învățat să urmărească deplasarea proprietarului, să păstreze o distanță adecvată și să rămână atent la acesta atunci când se află într-un spațiu în care poate fi lăsat liber în siguranță. Atunci când folosim comanda „Aici!”, aceasta trebuie transmisă clar, consecvent și cu o tonalitate care să îi inspire încredere. Revenirea trebuie asociată cu o experiență pozitivă și cu o recompensă suficient de motivantă. Este important să nu repetăm comanda la nesfârșit, deoarece există riscul ca aceasta să își piardă relevanța pentru câine. Nu trebuie să stăm permanent cu gura pe câine până când acesta ajunge să ne ignore. O comandă bine învățată trebuie să aibă semnificație, nu să devină zgomot de fond.
8. Comanda „Așteaptă” – autocontrolul și menținerea poziției
Exercițiul de așteptare, realizat atât în prezența conducătorului, cât și în situațiile în care acesta iese temporar din câmpul vizual al câinelui, poate începe cu intervale foarte scurte, în care câinele rămâne lângă proprietar, urmând ca durata, distanța și nivelul factorilor de distragere să fie crescute progresiv. Scopul este ca animalul să își păstreze poziția până la primirea unei comenzi de eliberare. Un exemplu de antrenament avansat este simularea unei situații în care conducătorul se îndepărtează temporar, iar câinele trebuie să rămână în poziția indicată, fără să reacționeze la trecători, alte animale sau persoane care încearcă să îi distragă atenția. Acest tip de exercițiu contribuie la dezvoltarea autocontrolului și a capacității de concentrare. Așteptarea în fața magazinului este un nivel ridicat al acestui exercițiu care întărește capacitatea câinelui de concentrare pe durată mai îndelungată. Acesta va fi pregătit să nu își părăsească poziția indiferent cine iese sau intră în magazin. Nu se va ridica nici dacă apare un alt câine ce îi va transmite o energie necoresounzatoare.
9. Refuzul de hrană – un exercițiu important pentru siguranța câinelui
Refuzul de hrană reprezintă un capitol complex, iar obiectivul este ca animalul să învețe să nu consume alimente găsite pe jos sau oferite de persoane necunoscute. Înainte de toate, trebuie să ne asigurăm că animalul beneficiază de o alimentație corespunzătoare, adaptată vârstei, greutății, stării de sănătate și nivelului său de activitate. Calitatea hranei și necesarul energetic trebuie evaluate individual, ținând cont inclusiv de condițiile de mediu. Refuzul de hrană presupune mai multe etape: refuzul hranei oferite de o persoană străină: câinele învață să nu accepte alimente de la necunoscuti, refuzul hranei găsite pe sol: animalul este învățat să ignore alimentele întâlnite în timpul plimbărilor și să răspundă la comanda „Fui!” sau „Lasă!”, refuzul hranei aruncate peste gard: exercițiu util în special pentru câinii care locuiesc la curte, unde pot exista situații în care alimentele ajung în spațiul acestora fără supravegherea proprietarului. Stabilirea unor reguli clare privind locul și modul în care câinele primește hrana poate sprijini procesul de învățare si fixare a mentalitatii acestuia.
10. Disciplina de grup – educația câinelui în prezența altor câini
În cadrul acestor exerciții, câinele trebuie să răspundă comenzilor propriului conducător chiar și atunci când este înconjurat de alți câini și de proprietarii acestora. Pot fi organizate exerciții în care fiecare proprietar transmite propriului câine comenzi diferite, urmărindu-se menținerea atenției și executarea corectă a acestora. Scopul este dezvoltarea capacității de concentrare, a autocontrolului și a toleranței față de prezența altor animale. În același timp, proprietarii învață să își coordoneze mai bine câinii, să identifice semnalele comportamentale și să intervină corect înainte ca o situație să degenereze. Exercițiile de grup, atunci când sunt adaptate temperamentului și nivelului de pregătire al fiecărui exemplar, pot contribui la diminuarea reactivității și la prevenirea unor comportamente conflictuale.
Mihai Nae, cunoscut în România ca „dresorul vedetelor”, lucrează în dresura canină de aproape 25 de ani, de la vârsta de 14 ani, și a dresat până acum cu dedicare și eficiență aproape 8000 de câini, printre ei numarandu-se inclusiv caini cu traume. A absolvit cursurile de psihologie canină Cesar’s Way, din Calfornia, Santa Clarita, ale celebrului dresor internațional Cesar Millan, starul serialului TV “Cesar și câinii”. A absolvit The International School for Canine Psychology and Behavior-ISCP, este acreditat în UK în Advanced Canine Comunication din anul 2009. Câștigător al mai multor concursuri CAC și CACIB ca formator de câini strict pentru dresajul de ring și al mai multor examene de lucru BH, IGP, IPO.
Câinii dresați de Mihai Nae au ieșit campioni în România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, dar și la campionate mondiale.
“In 2025 mi-au iesit 3 elevi Campioni Romania. Doi dintre ei din rasa Ciobanesc German fiind din varietati diferite, par lung si par scurt si Aka, femela mea de Belgian Malinois, Campioana totala. Trebuie mentionat ca nu puteau iesi campioni decat daca aveau examenele de lucru BH si IPO 1. Campioni Junior Romania am mai iesit cu rase precum Basenji, Samoyed, American Bully, Bishon Frisse, American Bully XL, Pudel, Cane Corso. Totusi cel mai titrat caine al meu este un Bishon Frisse care a batut orice rasa din orice concurs”, explica Mihai Nae.
Titulatura de „dresorul vedetelor” a primit-o după ce de-a lungul timpului a lucrat cu câinii mai multor personalități din lumea artistică din România, printre care: Pepe, Liviu Vârciu, Oana Roman, Daniela Gyorfi, Alexandra Ungureanu, Adelina Pestrițu, Sonia Trifan, Valeria Arnăutu, Diana Matei (Taraf Cleante), Livia Graur și Paula Seling.
