Cum ne-am vândut tradițiile în favoarea târgurilor de Crăciun. Era sărbătorilor în umbra consumerismului

Ne ascundeam cândva de zilele ploioase de toamnă și parcă abia așteptam ca picăturile reci de ploaie să se transforme în fulgi de zăpadă. Ne vedeam parcă în fața unui brad în casă, sau în bucătăria modestă cu miros de cozonaci, de portocale și poate puțină scorțișoară, iar afară, micile târguri de Crăciun abia începute ne făceau să ne dăm seama că suntem la câțiva pași de magia sărbătorilor de iarnă. Astăzi, nimic din toate cele enumerate mai sus nu ne mai face să simțim că vine Crăciunul atunci când ar fi normal, deoarece târgurile noastre, cândva mici și pline de culoare, astăzi au devenit mari și o simplă strategie de marketing, în goana după consum…

Era sărbătorilor în umbra consumerismului

Sub presiunea comerțului modern și a ritmului tot mai alert al consumului, în țara noastră s-a ajuns, într-un mod derizoriu, la o schimbare dramatică a felului în care se desfășoară și se percep sărbătorile de iarnă. Deși octombrie 2024 abia marca începutul sezonului rece, orașele începeau să fie împodobite cu lumini de Crăciun, iar organizatorii târgurilor festive anunțau că anul acesta își deschid porțile pentru public mult mai devreme.

Iată-ne ajunși în noiembrie și deja urmează să se deschidă primele târguri de Crăciun! Mai exact, în două mari orașe s-a ajuns la un adevărat „duel al Crăciunului”. Este vorba despre Sibiu și Craiova. Ambele târguri se deschid pe 15 noiembrie 2024, când nici frunza stejarului nu a apucat bine să se scuture.

„Duelul Crăciunului” – meci între primării, pe bani grei

Costurile pentru cele două târgului sunt de-a dreptul colosale, raportate sute de mii de euro în primă fază, mai ales în cazul Craiovei, acolo unde edilul și-a propus să concureze atât cu Sibiul, dar mai ales cu târguri de renume internațional.
Culmea, în goana după vânzare, că doar nu după tradiții, între cele două târguri a început o adevărată rivalitate.
Prin modul în care a fost organizat, târgul de Crăciun din Craiova a reușit să ocupe locul 2 în topul celor mai frumoase târguri din Europa. Pe locul 1 s-a clasat Budapesta anul trecut.

De partea cealaltă, târgul de la Sibiu a fost clasat pe locul patru într-un top mondial al Culture Critic, devansând tradiționalul târg vienez. Și tot în 2023, Forbes a inclus Sibiul printre cele mai atractive „orașe mici” din Europa, iar britanicii de la „Express” l-au catalogat drept una dintre cele mai bune destinații de pe bătrânul continent. Iar exemplificările pe această temă pot continua.

După rezultatele din 2023, autoritățile din Bănie au promis că anul acesta vor dori să depășească orice târg din România, dar și din Europa. Așadar, am uitat că trebuie să vorbim despre tradiții și obiceiuri, ci ne axăm doar pe marketing, consum și obsesia pentru superioritate.

Întreceri în declarații

În timp ce Craiova se simte în mare competiție, Sibiul susține că nu vrea să intre într-un astfel de „meci al orgoliilor.” Andrei Drăgan, organizatorul târgului din Ardeal a afirmat, în declarații recente, că nu are nimic de împărțit cu primarul Craiovei, însă cele două târguri nu pot fi comparate.

„Eu trebuie să recunosc că o cam supăr pe doamna Olguța când mai vorbesc, chiar dacă nu o cunosc personal, nu am nimic cu cu ea, însă nu cred că este în regulă o astfel de comparație. (…) Eu zic că este un lucru bun ca orice primar să își dezvolte un târg de Crăciun. E o rețetă de succes care a funcționat pentru Sibiu, însă cred că scopul nu este ca un târg de Crăciun să crească în detrimentul altuia.

Eu cred că dacă noi cu toții lucrăm spre o experiență de calitate pentru publicul nostru, vom câștiga cu toții fără să fie unul în detrimentul celuilalt.

Suntem în concurență noi cu noi. Trebuie să vedem ce să facem mai bine față de ce am făcut anul trecut, ce așteptări are publicul și ce dorește să aibă. Aceea este competiția care contează pentru noi. (…) Nu ne culcăm pe o ureche. Publicul, în esență, are de câștigat”, a adăugat Andrei Drăgan, organizatorul Târgului de Crăciun de la Sibiu.

Între timp, „lupta pentru titlul de cel mai bun târg” continuă pe bani frumoși, desigur, tot ai locuitorilor orașelor, că doar nu din donații sau sprijin de la nivel european.

Craiova, campioană la cheltuieli

În Craiova, spre exemplu, ce să vorbim despre costurile totale din 2024, când simpla taxă de promovare a târgului costă peste 30.000 de euro. Nu mai punem la socoteală concertele, artiștii, sutele de mii de luminițe, patinoarul, bradul, zonele tematice și renumita sanie a lui Moș Crăciun, adusă din altă țară.

Conform unei adrese, „European Best Destinations propune Primăriei Craiova promovarea orașului și a obiectivelor sale cultural-turistice în programul propriu de promovare și posibilitatea de a participa la competiția din 2024 dedicată celor mai frumoase târguri de Crăciun din Europa, unde își exprimă votul turiști din toată lumea, beneficiind, astfel, de creșterea vizibilității municipiului la nivel internațional.

Taxa de participare solicitată către municipiul Craiova, pentru participarea la competiție și pentru promovare la nivel internațional, prin intermediul platformei European Best Destinations, prin modalități specifice, care garantează performanța, este de 29.690 euro, care va fi achitată în lei, la cursul valutar al băncii din data efectuării plății.

Prin această modalitate, European Best Destinations estimează că orașul Craiova va beneficia, per total, de o promovare la nivel național și internațional care ar costa, individual, peste 1.6 milioane euro”, se spune în referatul de necesitate al proiectului de hotărâre privind taxa de includere a Municipiului Craiova în competiții și campanii internaționale organizate de European Best Destinations.

De partea cealaltă, târgul de Crăciun din Sibiu își propune ca și anul acesta să organizeze totul cu costuri cât mai mici, în așa fel încât să mulțumească zecile de mii de turiști. În 2023, Sibiul s-a clasat pe locul 1 în topul celor mai ieftine târguri din Europa. Așadar, frumusețea nu trebuie neapărat să coste mult.

Când se deschid marile târguri din România

Restul târgurilor, ceva mai modeste, dar tot bazate pe marketing și nu pe tradiții, au următoarele programe de deschidere, parcă ceva mai normale:

• București: Piața Constituției și Drumul Taberei (West Side Christmas Market) cele mai mari târguri din Capitală, își deschid porțile pe 29 noiembrie. Acestea vor fi organizate până pe 27 decembrie.
• Mai departe, în Iași și Timișoara, târgurile se deschid pe 30 noiembrie în Brașov, cu o zi mai devreme, pe 29, la fel ca la Oradea.
  În Cluj, deși s-a vehiculat faptul că Târgul de Crăciun se va deschide foarte devreme anul acesta, organizatorii anunțat petioada de 22 noiembrie – 1 ianuarie ca zile de eveniment.

Ce s-a întâmplat, deci, cu farmecul sărbătorilor de altădată și de ce o sărbătoare atât de specifică lunii decembrie a devenit un simplu pretext pentru comercializarea sezonieră începând chiar de la sfârșitul toamnei?

Sărbătoarea de Crăciun – un produs de vânzare cu zero tradiții

Nu de mult, Crăciunul era o sărbătoare spirituală, încărcată de semnificații religioase și culturale, ce avea menirea de a aduna familiile împreună. Să simțim magia sărbătorii Crăciunului venea cu un anumit mister și nerăbdare. În prezent, însă, Crăciunul pare să fi devenit mai mult un concept de vânzare. Lansarea târgurilor de Crăciun încă din octombrie sau primele zile din noiembrie subliniază, de fapt, o tendință accentuată de comercializare, în care orice sărbătoare este transformată în oportunitate de profit. La fel și în marile magazine din România, acolo unde nici Halloween-ul nu venise bine, dar rafturile erau ticsite de ornamente de Crăciun.

Motivul acestei schimbări? Mentalitatea de consum ajunsă la un nivel dramatic

Într-o societate tot mai globalizată și digitalizată, ajungem să fim constant bombardați de reclame, de campanii de marketing și de noi tehnici de vânzare menite să ne capteze atenția. În acest context, Crăciunul devine o simplă ocazie de marketing, valorificată mult înainte de decembrie, astfel încât să se obțină maximum de profit pe perioada cea mai activă din punct de vedere economic. Iată un exemplu de reclamă publicată chiar în octombrie:

Click to display the embedded YouTube video

Am uitat și de tradiții, am vândut ultimele fărâme de poveste rămase în iernile din România

Începerea târgurilor de Crăciun atât de devreme nu este doar o strategie de marketing, ci și o devalorizare cu adevărat subtilă a tradițiilor românești. România, o țară atât de bogată și cu o puternică identitate spirituală, începe să se confrunte cu efectele nocive ale consumerismului accelerat.

În timp ce Crăciunul este prezentat ca un moment de liniște și reflecție, debutul târgurilor cu două luni înainte transformă sărbătoarea într-un maraton de consum, în care esența este diluată.

De altfel, extinderea perioadei festive ne privează de acel sentiment de anticipare specific Crăciunului. În trecut, magia era amplificată de perioada limitată de timp în care bradul era împodobit, colindele răsunau, iar familiile își făceau planuri pentru noaptea de Ajun.

Acum, iată cum Crăciunul devine o simplă perioadă comercială, înghițită de „ardoarea” pieței pentru vânzări și profit.

Influența Marketingului de Crăciun, mai strălucitoare decât luminile festive

Retailerii investesc obsesiv în decorațiuni extravagante și activități specifice Crăciunului, știind că aceste atracții îi vor determina pe clienți să cheltuie mai mult și să revină mai des. Așadar, ce tradiții, dacă bani sunt să fie dați în stânga și în dreapta?

Este o strategie simplă de marketing pe care o putem dezvolta. Mai exact: Se creează o atmosferă „magică” încă din octombrie, iar publicul va cumpăra cadouri și produse care de fapt nu sunt necesare, doar pentru că sunt legate de această perioadă „specială”.

Așadar, devenim, fără să ne dăm seama, victime ale unui mecanism de marketing care vinde o experiență și o stare de spirit construite artificial, fără legătură reală cu valorile tradiționale.

Marketingul nu aduce doar cadouri de Crăciun, mai ales pentru generațiile viitoare

Mai exact, această comercializare excesivă a Crăciunului are un impact deosebit de mare asupra mentalității colective. În loc să fie o perioadă de liniște și apropiere de cei dragi, luna noiembrie, și mai apoi luna care urmează, perioada devine un maraton stresant al cumpărăturilor. În loc de liniște și sărbătoare autentică, avem stres și oboseală – toate mascate sub pretextul „spiritului sărbătorilor”.

Și ce să mai spunem de generațiile viitoare? Tendința actuală afectează în mod clar tinerii și copiii, care învață să asocieze Crăciunul doar cu darurile materiale și cu ceea ce pot obține, pierzând contactul cu semnificațiile profunde ale sărbătorii. Cu alte cuvinte, Crăciunul a devenit o competiție de cheltuială, mai degrabă decât o perioadă de reflecție și generozitate.

Ce am putea face pentru o schimbare?

Pentru a nu ne pierde complet și pentru a recâștiga autenticitatea sărbătorilor, ar fi necesară o reevaluare a modului în care le celebrăm și a felului în care ne raportăm la aceste perioade speciale.

Un pas deosebit de mare ar fi să ne analizăm cu adevărat prioritățile. Să ne gândim la perioada de Crăciun ca la o sărbătoare de spiritualitate, nu ca la o ocazie de consum. Să încercăm să întârziem cât mai mult startul târgurilor de Crăciun. O abordare mai realistă ar fi revenirea la deschiderea târgurilor în luna decembrie. Așa s-ar reinstala starea de bucurie autentică. Înainte, majoritatea târgurilor erau deschise în luna decembrie.

Să ne implicăm mai mult în educarea publicului tânăr. Generațiile din prezent sunt cele ce vor duce mai departe spiritul sărbătorilor, tradițiile și obiceiurile la români. Așadar, accentul pe instalarea importanței tradițiilor va valora în negura vremii.

Să promovăm producția și consumul local, meșterii populari și artizanali. Mai exact, în loc de obiecte de import, am putea ajuta și promova producătorii locali și artizanii, încurajând astfel o economie bazată pe autenticitate, nu pe masificare.

Un altfel de Crăciun

În final, am putea să simțim, din suflet, mai mult o perioadă de sărbători și să ne gândim mai puțin la marketing. Să ne gândim mai puțin la cadouri, la lucruri materiale… Reîntoarcerea la valorile autentice și la un ritm mai sănătos al sărbătorii este nu doar o soluție pentru păstrarea tradițiilor, ci și pentru protejarea unei părți esențiale din identitatea noastră culturală, o identitate care, în România, se vinde pe bani puțini, devenind, ușor, ușor…o poveste pe care doar bătrânii mai știau să ne-o spună în serile de decembrie, la gura sobei de teracotă, sobă ce în curând va fi și ea interzisă în România, conform noilor legi…