Cum s-a făcut ”botezul“ străzilor din Alba Iulia după Marea Unire. Responsabilitatea alegerii numelor a căzut în sarcina profesorilor de la primul liceu românesc din Transilvania. Unele au rămas cu aceeaşi denumire până în prezent, altele au fost modificate în vremea regimului comunist, dar şi după 1989.
Pe 3 decembrie 1918, avocatul Camil Velican devenea primar al oraşului Alba Iulia. Era primul român pus în fruntea unei administraţii locale în Ardealul alipit la România.
Pe lista priorităţilor primului primar roman al oraşului Alba Iulia se regăseau următoarele obiective: preluarea instituţiilor de stat, a bibliotecii şi a muzeului, a şcolilor.
Potrivit istoricului Gheorghe Anghel, în perioada mandatului său au prins contur o serie de proiecte care s-au materializat în anii următori. Sugestiv este cel de alegere a oraşului Alba Iulia ca loc de încoronare a Regilor României, ridicarea Catedralei Încoronării, dar şi a unui Muzeu de istorie românesc şi a statuii a lui Mihai Viteazul, primul unificator al neamului românesc, „domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi a toată Ţara Moldovei“.
Printre actele administrative elaborate între 1920-1925 s-au numărat şi cele de schimbare a numelor străzilor oraşului.
Potrivit aceluiaș istoric, responsabili de alegerea numelor pe care să le poarte străzile oraşului au fost profesorii de la „Mihai Viteazul“, primul liceu românesc din Transilvania, respectiv Eugen Hulea, Virgil Cucui, Enea Zefleanu, Ion Codrea, Lucian Munteanu.
Arterele oraşului purtau numele unor mari personalităţi istorice (Traian, Decebal, Mihai Viteazul, Horea Cloşca şi Crişan, Avram lancu, Simion Bărnuţiu, Axente Sever, Banu Mihalcea); ale personalităţilor culturii româneşti (Eminescu, Coşbuc, Andrei Mureşanu, Vasile Alecsandri); ale membrilor casei regale (Ferdinand, Măria, Ileana); ale provinciilor şi oraşelor istorice din România Mare (Basarabia, Bucovina, Oltenia, Muntenia, laşilor, Bucureşti), ale localităţilor unde armata română a obţinut victorii în primul război mondial (Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz), precum şi numele unor generali ale unor unităţi militare române care au intrat în Alba Iulia în decembrie 1918, Regimentul 5 Vânători şi 24 Dorobanţi.
Din studiul „Evoluţia străzilor oraşului Alba Iulia“, semnat de istoricul citat, aflăm că oraşul avea în 1928 un număr de 53 de străzi şi un număr de 12.500 de locuitori.
Numerotarea şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada interbelică este prezentată după un desen al lui Carol Skoda
Străzile din jurul Cetăţii, Dobrogeanu Gherea, Aurel Vlaicu, Cetăţii, Crişan, s-au format după 1927, în urma reformei agrare, când a fost expropriat glacisul şi esplanada fortificaţiei ridicate în urmă cu 300 de ani.
O parte dintre denumirile străzilor oraşului Alba lulia au rămas până în prezent, altele au fost schimbate în vremea regimului comunist, dar şi după 1989. Dintre vechile artere ale oraşului din perioada stăpânirii austro-ungare au rămas numai străzile Traian, Ampoiului şi Sfântu Nicolae.