Cum se jucau copiii înainte sa apară computerele
Cum se jucau copiii înainte sa apară computerele? Cei mai mulți dintre noi își amintesc cu drag de zilele în care ne jucam în voie în curte sau la școală cu prietenii, fără griji sau stresul vieții de adult.
Printre amintirile acelei perioade minunate se numără și jocurile noastre preferate. De la jocuri tradiționale la cele mai moderne, vom călători în timp și ne vom aminti cu drag de acele momente speciale din copilărie. Așa că hai să începem acestă călătorie plină de amintiri!
Cum se jucau copiii înainte sa apară computerele. Top 10 jocuri ale copilăriei
1. De-a v-ați ascunselea
2. Țară, țară, vrem ostași
3. 1-2-3 pușca!
4. Leapșa
5. Statuile
6. Mima
7. Telefonul fără fir
8. Stop
9. Șotron
10. Nas în nas
Copilăria este o perioadă magică a vieții, plină de bucurie, inocență și imaginație. Unul dintre cele mai frumoase lucruri din copilărie sunt jocurile. De la jocurile simple de-a v-ați ascunselea până la complexitatea jocurilor video, jocurile au făcut parte integrantă din viața fiecărui copil.
Jocurile ne-au format caracterul, ne-au educat spiritul de echipă și competitivitatea sănătoasă. Ne-au făcut să râdem, să ne bucurăm de viață și să ne facem prieteni. Există o mulțime de jocuri care au marcat generații întregi de copii.
1. De-a v-ați ascunselea
Probabil cel mai popular joc din toate timpurile, de-a v-ați ascunselea nu se demodează niciodată. Adrenalina căutării unui loc bun de ascunzătoare și teama de a fi descoperit sunt la fel de palpitante la orice vârstă. Acest joc ne învăța strategic să găsim rapid cele mai bune ascunzătoare și să fim foarte atenți la cel care numără pentru a nu fi prinși primii.
2. Țară, țară, vrem ostași
Un joc apreciat mai ales de fetițe, care se jucau de-a “mămicile și copiii”. “Mama” stătea pe un scaun și își “ hrănea” puii, reprezentați de restul fetițelor. Când se auzea “Țară, țară, vrem ostași!”, mama trebuia să fugă repede să-și apere puii de “ostași”. Jocul testa rapiditatea reflexelor și sprintul mamelor pentru a-și proteja puii.
3. 1-2-3 pușca!
Un joc plin de adrenalină, care putea continua la nesfârșit. Toți jucătorii stăteau la distanță unii de alții și strigau pe rând “1, 2, 3, pușca!”. Când ziceai “pușca!” trebuia să mimezi cu mâna o pușcă trasă spre un alt jucător. Dacă acel jucător era mai rapid și striga “pușca!” înaintea ta, scăpa. Dacă nu, era eliminat. Cel mai rapid pușcaș câștiga jocul.
4. Leapșa
O altă provocare clasică pentru viteză și sprint, leapșa făcea deliciul curților de școală. Un jucător era ales “leapșa” și trebuia să alerge după ceilalți pentru a-i prinde. Cine era prins devenea “leapșă” la rândul lui. Jocul continua până rămânea un singur jucător ne-prins, declarat câștigător. Sau până la epuizare, fiindcă alergatul putea continua la nesfârșit.
5. Statuile
Un joc amuzant, care punea la contribuție imaginația și talentele actoricești. Un jucător era “sculptorul”, iar restul “statuile”. Sculptorul modela statuile în diferite poziții, iar acestea trebuiau să rămână perfect nemișcate, ca niște statui, până când sculptorul se întorcea să le verifice. Dacă o statuie se mișca, ieșea din joc. Câștiga ultima statuie rămasă nemișcată.
6. Mima
Un joc care antrena memoria și expresivitatea. Jucătorii scriau pe bilețele diverse acțiuni, meserii sau obiecte și le puneau într-o pălărie. Pe rând, fiecare jucător trăgea un bilet și trebuia să interpreteze prin gesturi și mimă ceea ce era scris pe bilețel, iar restul ghiceau. Cine ghicea primul acțiunea primit punctaj. Câștiga jucătorul cu cele mai multe puncte.
7. Telefonul fără fir
Un mod amuzant de a testa cât de bine reținem și reproducem informația auzită. Jucătorii stăteau în șir și primul șoptea o propoziție urechea următorului. Acesta transmitea mai departe propoziția celuilalt jucător și tot așa până la ultimul. Apoi, ultimul jucător spunea cu voce tare propoziția auzită. De cele mai multe ori, din cauza distorsiunilor, propoziția finală diferă complet de cea inițială, rezultând situații comice.
8. Stop
Un joc de atenție și memorie vizuală antrenant. Jucătorii stăteau în cerc, iar unul dintre ei avea mingea. Arunca mingea unui jucător strigând “Stop!”, iar acesta trebuia s-o prindă. Mingea era aruncată în continuare de la un jucător la altul, iar persoana care avea mingea striga “Stop!” înainte de a o arunca. Dacă un jucător scăpa mingea, ieșea din joc. Câștiga ultimul rămas.
9. Șotron
Jocul clasic al sărituri peste șotron desenat pe asfalt este îndrăgit de generații întregi. Simplu și captivant, provoca la sărituri cât mai acrobatice și calcularea precisă a pașilor. Mulți copii își petreceau ceasuri întregi sărind șotron și improvizând tot felul de variante – pe un picior, cu ochii închiși, combinat cu aruncatul unei mingi etc.
10. Nas în nas
Un joc amuzant pentru cei mai mici, care îi învăța distanțele și coordonarea. Doi copii stăteau față în față, cu nasurile lipite. La comandă, dădeau capetele pe spate, apoi îl mișcau încet înapoi, cu ochii închiși, până când nasurile se ciocneau din nou. Primul care reușea să-și atingă nasul de al celuilalt câștiga. Râsete garantate!
Acestea sunt doar câteva dintre nenumăratele jocuri care au populat curțile școlilor și au unit generații de copii. Ele ne amintesc de vremuri mai simple, când ne distram cu orice și bucuria venea din lucrurile mărunte. Chiar dacă acum suntem adulți, amintirea lor ne aduce zâmbetul pe buze și ne umple inimile de căldură.
