Cum poate reduce România cu 15 la sută consumul de energie. Măsura UE ar putea deveni obligatorie

Statele membre pot reduce voluntar consumul de energie, cu până la 15%, măsura devenind obligatorie doar dacă la nivelul UE se va institui stare de alertă. Planul Uniunii Europene de reducere voluntară a consumului de energie a intrat marţi în vigoare, fără a fi însă obligatoriu pentru statele membre. Cum poate reduce România cu 15 la sută consumul de energie, au explicat mai mulți oficiali. Însă ministrul Energiei susține că … nu e nevoie.

Textul recomanării prevede că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-şi reduce, în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puţin 15% faţă de media ultimilor cinci ani, valabil pentru aceeaşi perioadă.

În cazul unui „risc de deficit grav” însă, Consiliul European, organismul care reprezintă statele membre, poate, la propunerea Comisiei, să declare starea de alertă.  Acest mecanism va face ca reducerea cu 15% să fie obligatorie. Însă şi atunci acest obiectiv va fi adaptat la realităţile fiecărui stat.

Cum poate reduce România cu 15 la sută consumul de energie. Ministrul de resort spune că nu este nevoie

Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze presupune o serie de grade de flexibilitate care diminuează acest procent.

„De exemplu, dacă este depăşită ţinta asumată în faţa Comisiei Europene de umplere a depozitelor (ceea ce România a făcut până acum), atunci diferenţa cu care este depăşită ţinta se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. Mai mult, din procentul de 15% se scade consumul aferent industriei neenergetice.

Acum, România nu este nevoită să ia vreo măsură de reducere a consumului, deoarece gradul de umplere este mult peste cel asumat, iar nivelul producţiei interne asigură aprovizionarea clienţilor protejaţi (cei casnici, cei care produc energie electrică şi termică, spitale, şcoli etc.). Dacă se va ajunge la nivelul Uniunii Europene să se declare stare de alertă, atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar, repet, nu pentru clienţii protejaţi!”, a declarat ministrul.

Planul de urgență al României. De unde se poate reduce

În care la nivelul UE se va institui starea de alertă, România va adopta planul de urgenţă adoptat anul acesta în mai. Reducerea de gaze pentru marii consumatori de gaze se va face proporţional, să nu le fie afectate instalaţiile tehnice pe care le au în capacitatea de producţie.

„Sper să nu fie cazul pentru aceste măsuri, dar trebuie să ne pregătim. Rusia foloseşte gazul ca pe o armă, aşa că trebuie să avem toate scenariile”, a spus George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei

Planul de urgenţă al României defineşte trei niveluri de criză şi propune măsuri clare de intervenţie, dar şi încheierea de acorduri interguvernamentale de întrajutorare în caz de criză a gazelor. Iată care sunt:

• Alerta timpurie – creată în situaţia în care există informaţii concrete că se poate deteriora în mod semnificativ procesul de furnizare a gazelor şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă;
• Nivelul de alertă – are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care afectează în mod semnificativ furnizarea gazelor, dar poate fi gestionată fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piaţă;
• Nivelul de urgenţă – în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piaţă, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi.