Cum vor să-și împartă PSD și PNL locurile pe lista pentru Parlamentul European. Aceasta ar urma să fie stabilită astăzi, însă discuțiile privind modul de împărțire a mandatelor se poartă încă. Există cel puțin două variante de lucru.
UPDATE: Coaliţia a agreat comasarea europarlamentarelor cu localele
Alegerile prezidenţiale ar putea fi devansate în luna septembrie.
Liderii coaliţiei au discutat miercuri despre comasarea alegerilor europarlamentare şi locale, în acest scenariu, lista comună PSD-PNL la europarlamentare urmând a fi deschisă de un independent. De asemenea, se ia în calcul şi ca alegerile prezidenţiale să fie devansate în luna septembrie, potrivit unor surse politice.
Liderii coaliţiei au agreat miercuri dimineaţă ideea comasării alegerilor europarlamentare cu localele, în 9 iunie. În acest caz, cele două partide vor merge pe listă comună la alegerile pentru PE, iar cap de listă va fi un independent.
Potrivit surselor, PSD ar dori ca alegerile prezidenţiale să aibă loc în luna septembrie, iar cele parlamentare să rămână în luna decembrie, la termen. În acest caz, noul preşedinte ales ar urma să aştepte ca actualul preşedinte să îşi încheie mandatul.
Motivaţia devansării alegerilor prezidenţiale ar fi, potrivit surselor, pe lângă faptul că în luna decembrie vor fi mai puţine chemări la urne, şi că România ar putea intra în negocierile pentru posturile europene.
Știre inițială:
Potrivit surselor, liberalii ar urma să intre la negocieri cu propunerea unui sistem paritar – „fermoar”, adică propun un reprezentant cei de la PSD, unul de la PNL și așa mai departe.
Aceleași surse politice susțin că inclusiv Marcel Ciolacu ar fi de acord cu un asemenea scenariu, urmând ca liberalii să cedeze politic pe alte teme, cum ar fi unele candidaturi din teritoriu.
O discuție va fi ca lista să fie deschisă de o persoană neutră, însă dacă nu e găsită o persoană cu o imagine foarte bună, un social-democrat va fi cap de listă.
În prezent, persoana avută în vedere este Elisabeta Lipă, care acum e la conducerea sportului românesc și e un simbol al performanței prin muncă.
Este o cale foarte clară împotriva extremismului din România care există în acest moment şi trebuie să recunoaştem acest lucru. – Marcel Ciolacu, președinte PSD
Însă în PSD sunt nemulțumiri privind împărțirea 50%-50% a listei, fiind în schimb propus un raport de 3 oameni PSD la 2 de la PNL.
Motivul este atât reprezentarea parlamentară a PSD, dar și puterea din teritoriu.
„Există oameni politici și oameni de stat. Când ajungi în anumite funcții în statul român, trebuie să decizi ce a mai bine pentru România, în primul rând, și pe urmă cum să armonizezi lucrurile”, a afirmat Ciolacu.
Mai mult, acesta a subliniat că „înainte să fim PSD-iști, PNL-iști, suntem români. Haideți să vedem ce e bine pentru România și pentru români”.
Partidele Coaliției au și o imagine conturată despre tracțiunea noii construcții la europarlamentare, care poate să fie o alianță electorală sau una politică, prima fiind doar de moment, pentru un scrutin-două sau pentru o perioadă îndelungată.
Conform scenariului pesimist, pe varianta comasării, cel mai slab rezultat ar fi obținerea a 17 mandate, adică echivalentul a 49-50%. În scenariul optimist, numărul de mandate ar fi de 20 de mandate din totalul de 33.
Un aport de câteva procente, adică minimum 5-6%, e dat de rolul alegerii primarilor și șefilor de CJ în aceeași zi cu europarlamentarele. Favorizate sunt partidele mari, cu un număr însemnat de primari, adică PSD, PNL, iar parțial și UDMR, formațiuni care au peste 90% din edili.